Mandache Leocov, „părintele” actualei Grădini Botanice din Iaşi şi unul dintre cei mai mari specialişti în cultivarea plantelor din istoria României, predă, prin intermediul adevarul.ro, o lecţie completă privind plantarea şi îngrijirea arborilor în oraş. Profesorul demontează argumentele şefilor Primăriei Iaşi, potrivit cărora dispariţia din oraş, în 2013, a sute de copaci, s-ar datora poluării sau unei boli necunoscute.
Zeci de locuitori din aproape toate cartierele Iaşiului reclamă tot mai des tăierile de copaci în neştire din oraş. Oamenii se arată scandalizaţi de faptul că arborii de aliniament se usucă pe capete, uneori pe străzi întregi, şi dau vina pe muncitorii Primăriei Iaşi pe care-i acuză de proastă îngrijire. Pe de altă parte, oamenii municipalităţii par a culca la pământ şi copacii sănătoşi, care ar mai putea fi salvaţi.
Municipalitatea a raportat că a tăiat 639 de copaci de la începutul anului şi că mai are programate alte 237 de tăieri până în luna decembrie. Neoficial, numărul copacilor tăiaţi este dublu. S-au tăiat zeci de tei în cartierele Copou, Păcurari, Tătăraşi, Dacia sau bulevardul Socola şi urmează să dispară alţi câţiva zeci de arbori în Păcurari.
Aceasta, în condiţiile în care, până în 1989, se tăiau la Iaşi anual doar câţiva zeci de copaci, majoritatea bătrâni.
Pe de altă parte, toaletările raportate în 2013 se ridică la aproximativ 8.500, or tocmai aici este problema, conform specialiştilor. Mandache Leocov, fostul director al Grădinii Botanice, considerată una dintre cele mai frumoase din Europa de Est, un botanist reputat, spune că proiectele urbane dezvoltate în ultimii ani, corelate cu incompetenţa muncitorilor municipalităţii, au condus la o apocalipsă dendrologică.
Populaţia oraşului a devenit foarte sensibilă la problema vegetaţiei după „scandalul teilor”, izbucnit în februarie 2013, atunci când peste 70 de arbori sănătoşi din centrul oraşului au fost puşi la pământ pentru a fi înlocuiţi cu salcâmi japonezi, o specie de arbore pitic.
Şefii Primăriei Iaşi, pe de altă parte, spun că arborii se usucă din cauza poluării, iar viceprimarul Mihai Chirica a invocat chiar o boală misterioasă care se răspândeşte în tot oraşul.
Profesorul Mandache Leocov, ajuns recent la vârsta de 85 de ani, a explicat pentru adevarul.ro care sunt cauzele adevărate ale masacrului.
Reporter: De ce mor atât de mulţi copaci în Iaşi?
Mandache Leocov: Toate argumentele cu care vine acuma Primăria privind starea teilor sunt copilării, poveşti de adormit copiii. Factorii-s multipli, dar lovitura de graţie care le-a fost dată au fost tăierile acestea, despre care Primăria spune că-s de corectare a coronamentului. Acestea au fost şi sunt o măcelărire pentru că nu s-a ţinut cont de faptul că aceşti tei, coronamentul lor, n-au mai fost erijaţi niciodată. Apoi, dacă se fac tăieri de reîntinerire, atunci nu este voie de îndepărtat mai mult de o treime din coronament. Aşa cum se fac tăierile acuma, îndepărtează coronamentul în proporţie de 2/3 sau mai mult de atât.
Teii, spre exemplu, au cele două perioade, de viaţă activă şi de repaos relativ. Repaosul relativ începe din toamnă şi durează până-n primăvară, la dezmugurire. În scoarţa teilor se găsesc muguri dorminzi, care pot să doarmă 30, 50, 100 de ani. La cataclisme se trezesc la viaţa activă şi dau lăstari, cu frunze. Problema e că numărul de frunze rămase în coronament este prea mic pentru a hrăni trunchiul şi rădăcina, prin fotosinteză. Şi-ntr-un an sau doi, mor.
R: S-a speculat mult şi legat de faptul că toaletarea nu s-ar face în perioada potrivită.
M. L.: Toaletările nu trebuie să se facă decât la sfârşitul iernii, începutul primăverii. Neapărat înainte ca plantele să iasă din perioada de repaos relativ. Ne-am înţeles, da? Dacă le faci vara, plesnesc toate tăieturile acelea. În timpul iernii, din cauza apei, îngheaţă şi se dezgheaţă, motiv pentru se fisurează. Planta nu mai are forţă să-şi cicatrizeze rănile respective. Şi, de aici, intervine moartea pentru ea.
R: Unii ieşeni reclamă că spaţiul rămas în jurul copacilor, după schimbarea trotuarelor în ultimii ani, este mult prea mic.
M. L.: Nu s-a ţinut şi nu se ţine cont de faptul că, atunci când au fost plantaţi copacii în Iaşi nu era asfalt, nu era canalizare. Apele de precipitaţii pluviale ajungeau la rădăcină, planta se ancora. Acuma, eu i-am pus la Sălceanu (n.r. – Luminiţa Sălceanu – directorul Servicii Publice Iaşi, fosta Direcţie de Spaţii Verzi) pe birou de două ori, că am fost la ea şi n-am găsit-o, schemă despre cum trebuie să facă plantările de aliniment stradal. Obligatoriu, gropile trebuie făcute la minimum un metru pe un metru în jurul copacului şi minimum 80 de centimetri adâncime. Arborele de aliniament din pepinieră trebuie adus cu bolul de pământ pe rădăcină şi coronomentul deja decorativ. La arborii proaspăt plantaţi udatul trebuie să se facă prin nişte tuburi care trebuie puse la partea bazală a gropii, nişte tuburi cu găuri. Tuburile trebuie să fie la nivelul solului sau mai înalte cu cinci centimetri şi udatul trebuie să se facă prin aceste tuburi către partea bazală a gropii, unde se găsesc rădăcinile absorbante, să umezească solul în profunzime şi rădăcinile să crească în adâncime, să ancoreze plantele să nu fie doborâte de vânt. În caz contrar, aceasta este o lege cunoscută de toţi ţăranii şi ei n-o cunosc, când ajung în straturile cu pământul uscat, se întorc rădăcinile. Ce fac ei este să ude pământul cu 20 de litri la suprafaţă, iar pământul se umezeşte pe 20-25 de centimetri unde nu-s rădăcini, unde e iarbă numai. Rădăcinile se întorc în sus şi, pe lângă că arborele moare, se deformează trotuarul, strada, tot. Şi vântul îi prăbuşeşte pentru că nu au ancorele puternice.
R: Spuneaţi la un moment dat că, înainte de 1989, se tăiau doar câţiva zeci de copaci anual în tot oraşul.
M.L. Este colosal de mult să se taie peste 800 de copaci într-un an. Eu am avut mereu impresia că nu-şi dau seama ce fac. Pentru că au intrat acum în posesia drujbelor, au intrat unor maşini cu scaune telescopice, n-au nici personal instruit care face aceste tăieri. Nu se taie nici viţa de vie toamna. Niciodată. Doar la sfârşitul iernii – începutul primăverii. Iar argumentarea Primăriei că vine Direcţia Silvică şi marchează copacii care trebuie tăiaţi este iarăşi falsă. Silvicul n-are nici în clin nici în mânecă cu spaţiile verzi ale oraşelor. Pentru că una este pădurea (silvicultura înseamnă pădure cultivată) şi alta este dendrologia, care se ocupă de cultura arborilor şi arbuştilor decorativi. Şi nu Silvicul trebuie să dea dispoziţii pentru tăierea unor arbori pentru c-au ajuns la 80 de ani, ei fac exploatarea în pădure.
Nu m-a chemat nimeni, eu am fost la ei de câteva ori, n-am găsit pe nimeni cu care să vorbesc. Sălceanu, dacă primeşte dispoziţie de la primar să taie toţi teii din oraş, îi taie pe toţi, ca să nu se pună rău cu şeful şi să-şi păstreze pâinea. Indicaţiile sunt tot de sus. Teii din Copou au fost plantaţi de Gheorghe Asachi, la 1812-1813, după aceea au mai fost înlocuiţi. Aceştia de astăzi nu respectă nicio normă de plantare şi îngrijire. Să vedeţi la vară, în zilele caniculare, dacă mai iese
cineva la plimbare pe bulevardul Ştefan cel Mare.
(Sursa: adevarul.ro)
