În poarta Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, traficanţii cumpără seturi de bilete eliberate gratuit pentru persoanele cu handicap. Le revând apoi operatorilor de transport care le decontează de la stat. În acest fel se scurg lunar mii de euro din banii publici. Poliţia nu pare deranjată de acest fenomen. Un reporter 7est a tratat, incognito, vânzarea unui set de bilete. Traficanţii au explicat cum transformă biletele în bani şi care e câştigul fiecărei verigi din acest lanţ.
6 sau 12 călătorii
Orice persoană care părăseşte sediul Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului este, obligatoriu, acostată de un grup de 8 sau 9 rromi care cumpără biletele gratuite emise de instituţie pentru persoanele cu handicap. În plină stradă, sub nasul angajaţilor de la DASPC sau, câteodată, chiar ai Poliţiei, se petrec tranzacţii care ascund, de fapt, un mare tun dat bugetului. Orice persoană cu handicap beneficiază de şase sau 12 călătorii, în funcţie de gradul de handicap. La alegere, respectiva persoană poate efectua călătoriile interjudeţene cu trenul sau autobuzul.
Traseul banilor
Seturile de bilete, înseriate, sunt eliberate la sediul instituţiei din Tătăraşi, vizavi de Spitalul de Neurochirurgie. Rromii care cumpără biletele, exclusiv de autobuz, oferă, ca medie, 10 lei pentru fiecare bilet, adică 60 sau maxim 120 de lei pe set. Ulterior, rromii vând biletele către operatorii de transport. Fiecare călătorie o vând cu câte 50 de lei, adică dau un set de şase cu 300 de lei şi un set de 12 cu 600 de lei. Aşadar, profitul traficantului variază între 240 şi 480 lei.
La rândul lor, operatorii de transport câştigă sume impresionante, după ce au luat seturile de bilete de la traficanţi. De exemplu, ei decontează la DASPC o călătorie Iaşi – Bucureşti la 100 de lei. Asta înseamnă că la fiecare călătorie profitul lor e de 50 de lei. La un set de şase „gratuităţi”, profitul transportatorului urcă la 300 de lei, iar la cel de 12, profitul e de 600 de lei. Firma de transport câştigă de două ori: o dată cu „gratuitatea” şi a doua oară prin faptul că pe locul pe care a călătorit fictiv persoana cu handicap vinde un alt bilet, pentru un călător real.
Scăpat de sub control
Fără a avea calcule precise, este de presupus că o parte însemnată din biletele eliberate gratuit se întorc la DASPC pe sistemul decontărilor fictive. Iar decontările lunare ale transportului interjudeţean pentru persoane cu handicap sunt imense: nu mai puţin de 500.000 de lei, ca medie, pentru cele 25.000 de persoane cu handicap înscrise oficial în evidenţe. Lunar, decontările depăşesc 100.000 de euro, ceea ce înseamnă peste 1,3 milioane de euro anual. Dacă doar 10% din sumă ar fi deconturi fictive, adică 130.000 de euro şi tot ar fi mult. „Cunoaştem existenţa acestui sistem, chiar dacă nu avem dovezi clare despre cât de mari sunt pagubele. Am sesizat de nenumărate ori Poliţiei aceste probleme şi dorim să scăpăm de cumpărători. Nu s-a întâmplat nimic până acum”, a spus Florin Ion, directorul DASPC.
Se fac planuri
Poliţiei i se par foarte greu de prins cei care cumpără bilete. Deşi totul se petrece în plină stradă, la poarta DASPC, în timpul orelor de program ale instituţiei. „Am stabilit un plan de acţiune cu cei de la Secţia IV pe această temă, s-au înregistrat şi sesizări. Trebuie să vedem că este infracţiune, pentru că simpla cumpărare a biletelor nu este. Trebuie să mergem pe fir, pentru a demonstra paguba produsă statului”, a declarat chestorul Ioan Scripniciuc, şeful IPJ Iaşi. Cât poliţia face planuri, în fiecare zi care trece, şmecherii păgubesc bugetul statului cu sume importante.
Călătorii fictive demonstrate
Este de notorietate la nivelul conducerii DASPC un caz dintre multe altele, demonstrat deja ca fiind fraudă. Un bătrân de 82 de ani din Iaşi care beneficia de gratuitate figura în evidenţele instituţiei, pe baza seriilor de bilete emise, că ar fi călătorit de şase ori într-o singură lună, la Focşani. Ei bine, este un adevărat record în domeniu, pentru că era mort de jumătate de an atunci când bătea ţara în lung şi-n lat, cu maxi-taxi.
……………..
„Am stabilit un plan de acţiune cu cei de la Secţia IV pe această temă, s-au înregistrat şi sesizări”, chestor Ioan Scripniciuc, şeful IPJ Iaşi
