Aproximativ 20 de persoane s-au blocat, miercuri, în galeria Cătălina-Monuleşti din localitatea Roşia Montană (Alba), solicitând începerea proiectului minier de exploatare a aurului din zonă, în timp ce alte circa 300 de persoane protestează în centrul comunei.
Aproximativ 20 de persoane – angajaţi ai companiei Roşia Montană Gold Corporation şi localnici – au intrat, miercuri, în galeria minieră Cătălina-Monuleşti, una dintre cele mai cunoscute din zona Roşia Montană, şi refuză să iasă la suprafaţă, cerând începerea proiectului minier.
În paralel, în centrul comunei Roşia Montană, aproximativ 300 de persoane, localnici, dar şi angajaţi ai companiei miniere, protestează, solicitând guvernanţilor şi parlamentarilor să ia o decizie privind începerea proiectului.
Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Alba, Cosmin Jurcoveţ, a declarat că în cadrul protestului de la suprafaţă nu au avut loc incidente, precizând că acţiunea nu este autorizată.
Prefectul judeţului Alba, Gheorghe Feneșer, a declarat pentru MEDIAFAX că a fost informat că o parte dintre protestatarii de la Roşia Montană s-au blocat în subteran şi că alte persoane ar dori să recurgă la această formă de protest.
Feneşer a spus că va merge de urgenţă la Roşia Montană pentru a discuta cu protestatarii, susţinând că disperarea oamenilor „a ajuns la cote maxime”.
Prefectul a mai afirmat că a cerut autorităţilor competente să ia toate măsurile pentru siguranţa protestatarilor care s-au blocat în subteran.
Marţi, aproximativ 500 de persoane, angajaţi ai companiei Roşia Montană Gold Corporation şi localnici din Roşia Montană, au participat la un protest în centrul comunei, cerând începerea proiectului minier, acţiunea nefiind autorizată.
Tot marţi, Comisia juridică din Senat a adoptat, în unanimitate, un aviz negativ la proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România.
Proiectul de lege a primit aviz negativ şi din partea Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului din Senat.
Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, că în situaţia respingerii proiectului privind Roşia Montană consecinţa negativă este „ştergerea judeţului Alba de pe harta economică”, menţionând că doreşte ca toţi parlamentarii PSD să voteze în cunoştinţă de cauză şi nu pe „criterii politice”.
Din 1 septembrie, în centrul Capitalei şi în mai multe oraşe din ţară au loc zilnic proteste ale celor care se opun proiectului minier de la Roşia Montană.
Duminică seară, peste 7.000 de persoane care se opun proiectului minier de la Roşia Montană au blocat centrul Capitalei, la Universitate, după un marş. Proteste similare au avut loc duminică în mai multe oraşe din ţară, între care Cluj-Napoca, Braşov, Alba Iulia, Bistriţa, Sfântu Gheorghe, Suceava şi Iaşi.
Compania Gabriel Resources a transmis luni, într-un comunicat, că va analiza toate opţiunile posibile în cazul respingerii propunerii legislative privind dezvoltarea proiectului Roşia Montană, inclusiv transmiterea unei notificări formale referitoare la intenţia de a iniţia o acţiune în instanţă.
Protestele au fost declanşate după ce Guvernul a aprobat, în 27 august, un proiect de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, documentul fiind transmis Parlamentului spre adoptare.
Potrivit proiectului de lege aprobat de Guvern, exploatarea minieră de la Roşia Montană propusă de compania roşia Montană Gold Corporation „este de utilitate publică şi de interes public naţional deosebit”.
Exploatarea minieră ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.
Compania Roşia Montană Gold Corporation deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.
Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern şi prezentată ca proiect de „exploatare cu noi standarde de mediu” de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.
Compania Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.
(Sursa: Mediafax)
