7IAȘI a realizat un interviu cu prof.univ.dr. habil Liviu Maha, rectorul „Universității Alexandru Ioan Cuza” din Iași. La începutul unui nou an, rectorul UAIC vorbește deschis despre ce înseamnă funcția pe care o ocupă, despre proiectele și prioritățile instituției de învățământ superior, dar și despre formarea unui consorțiu academic în municipiu alături de celelalte universități ieșene.
Reporter: De ce ați decis să candidați pentru poziția de rector al UAIC?
Liviu Maha: „Decizia de a candida pentru funcția de rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași s-a bazat, în primul rând, pe parcursul profesional și experiența acumulată de-a lungul celor aproape 25 de ani de carieră în învățământul superior. Am considerat – și îmi mențin acest punct de vedere – că o candidatură pentru funcția de rector ar trebui să se bazeze pe rezultate consistente obținute pe fiecare dimensiune profesională din mediul academic: activitatea didactică, cercetarea științifică, responsabilitățile de natură managerială și administrativă, prezența în comunitate, inclusiv prin acțiuni de voluntariat, dar și interacțiunea cu mediul economic și social. Astfel, am apreciat că există suficiente argumente pentru a le propune colegilor o candidatură onestă, o candidatură reală, fără a exista nicio înțelegere cu fosta conducere a Universității sau cu un alt potențial candidat.
În același timp, motivația a fost legată și de contextul existent la nivelul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, care a impus concentrarea programului managerial pe trei obiective strategice. În primul rând, era vorba de promovarea unor principii și valori care să contribuie la consolidarea comunității academice: responsabilitate și respect, tradiție și inovație, solidaritate, comunicare și transparență, participare și implicare, deschidere către mediul economic și social etc. În al doilea rând, atât la nivelul managementului strategic, cât și al celui operațional, se simțea nevoia unui echilibru în stabilirea priorităților instituționale, luând în considerare toate dimensiunile activității academice și toate domeniile de specializare. Astfel, ar fi posibilă crearea unui mediu propice de manifestare a membrilor comunității UAIC într-o universitate în care să fie promovată cultura calității pe toate palierele relevante, cu impact pozitiv inclusiv în ceea ce privește prezența Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași în clasamentele internaționale”.
Rep: Care sunt cele mai mari provocări pe care le vedeți și aveți ca rector al cele mai vechi universități moderne a României?
L.M: „O provocare inerentă în cazul unor astfel de momente postelectorale este legată de inerțiile instituționale și rigiditatea semnificativă a unor mecanisme și comportamente la diferite niveluri. De multe ori, replici precum „așa se face la noi” sau „așa s-a făcut dintotdeauna” sunt folosite pentru contracararea unor argumente logice, în timp ce orice propunere de schimbare, chiar și fundamentată în mod obiectiv, este percepută ca un atentat la calitatea muncii desfășurate până în prezent. Aș menționa și insuficienta colaborare dintre structurile administrative și lipsa unei coordonări reale a acestora, precum și a unei planificări, inclusiv financiare, în vederea atingerii obiectivelor instituționale.
O altă provocare a fost legată de gestionarea timpului și a resurselor disponibile pentru a cunoaște și mai bine realitatea, dar și pentru a iniția demersuri vizând rezolvarea a cât mai multe dintre problemele semnalate și abordate în cadrul programului managerial. Preluarea mandatului la mijlocul lunii aprilie, când unele coordonate pentru anul în curs erau deja stabilite, a impus o reașezare din mers a priorităților strategice și abordarea simultană a mai multor direcții de acțiune. Nu trebuie neglijat nici faptul că, în aceeași perioadă, s-au finalizat și celelalte etape prevăzute de metodologia de alegeri: desemnarea prorectorilor, selecția decanilor, numirea prodecanilor, alegerea directorilor de departament și a membrilor consiliilor departamentelor, selectarea prin concurs a Directorului CSUD și alegerea membrilor acestuia etc.
O altă provocare rămâne necesitatea actualizării, într-un ritm destul de rapid, a cadrului de reglementare propriu Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în baza noii legi a învățământului superior și a celorlalte acte normative subsecvente, dar și în acord cu viziunea managerială propusă. Aș menționa, de exemplu, elemente de noutate, cum ar fi: direcționarea fondurilor destinate sprijinirii cercetării științifice exclusiv către acest obiectiv, prin mecanisme accesibile tuturor cadrelor didactice și de cercetare; adoptarea unei metodologii de promovare a cadrelor didactice; reglementări interne privind alocarea finanțării publice pe facultăți în acord cu sistemul de finanțare aplicat la nivel național, adică luând în considerare și criteriile de calitate; clarificarea criteriilor care stau la baza prelungirii activității cadrelor didactice după împlinirea vârstei de pensionare; utilizarea unor instrumente online pentru decontarea către studenți a abonamentelor pentru transportul local; reglementarea modului de acordare a creditelor pentru voluntariat etc.
Nu în ultimul rând, începutul de mandat a fost marcat și de provocări vizând reluarea sau, după caz, intensificarea relațiilor de colaborare ale Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași cu celelalte universități din centrul universitar ieșean și cu partenerii din mediul academic românesc și internațional, asumarea responsabilității de Președinte al Consorțiului „Universitaria” și de Vicepreședinte al Consiliului Național al Rectorilor din România, reprezentarea Universității la întâlnirile organizate la nivelul alianțelor internaționale și consorțiilor din care facem parte, dar și găzduirea unor activități ale acestora, deschiderea către comunitate și implicarea în numeroase parteneriate cu mediul economic și social”
Rep: Care sunt prioritățile, academice, de cercetare, internaționale și ca investiții pentru Universitate?
L. M. „Așa cum am subliniat anterior, prioritățile vizează principalele dimensiuni ale activității profesionale la nivelul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Astfel, este esențială preocuparea pentru desfășurarea în bune condiții a procesului educațional, pornind de la concursul de admitere, până la finalizarea studiilor. În acest sens, sunt importante evaluarea problemelor existente la nivelul fiecărui ciclu de studii și identificarea celor mai bune soluții, luând în considerare și specificul fiecărui domeniu și direcție de specializare. În general, intensificarea dialogului cu reprezentanții angajatorilor va duce la o mai bună corelare a programelor de studii cu cerințele acestora, mai ales în ceea ce privește programele de masterat, la care abandonul este încă o problemă importantă. În același timp, nu trebuie neglijate o serie de aspecte, relevante inclusiv pentru unele clasamente internaționale și cu impact pe calitatea procesului educațional: gradul de acoperire a activităților didactice cu personal titular, perfecționarea continuă a cadrelor didactice, inclusiv prin stagii de formare în străinătate, raportul studenți – cadre didactice, angajarea de tineri asistenți dintre cei mai buni absolvenți, asigurarea infrastructurii necesare etc.
O altă prioritate este legată de stimularea unei culturi a calității în activitatea de cercetare științifică, în ceea privește atât cadrele didactice, cât și pe cei aproximativ o sută de cercetători din cadrul Institutului de Cercetări Interdisciplinare. Clasamentele internaționale, prin criteriile de evaluare a rezultatelor din acest domeniu, ne pot oferi informații relevante legate de vulnerabilitățile existente, dar, pentru unele domenii, este important și dialogul intern pentru identificarea atât a potențialelor teme prioritare, cât și a mecanismelor de evaluare a performanței. În acest sens, am demarat acțiuni vizând alocarea unui buget anual la dispoziția fiecărui cadru didactic pentru a-și finanța activitatea de cercetare, inclusiv în ceea ce privește diseminarea rezultatelor, sprijinirea și încurajarea depunerii de proiecte naționale și internaționale de finanțare a activităților de cercetare, dar și susținerea publicării de articole de specialitate în reviste de referință, menținând acele instrumente utile din acest punct de vedere, cum este cazul sistemului de granturi interne dedicate finanțării activităților de cercetare, al premierii publicării de articole științifice etc.
Din punctul de vedere al dimensiunii internaționale, este importantă, pe de o parte, menținerea cel puțin la nivelul actual a rezultatelor obținute prin implementarea proiectelor finanțate în cadrul Programului Erasmus+. Pe lângă aceste parteneriate, am reluat discuțiile cu câțiva parteneri tradiționali și, aș putea spune, chiar strategici – universitățile din Konstanz, Poitiers, Lille etc., pentru reluarea sau, după caz, revitalizarea acordurilor încheiate în anii ‘90 și de al căror impact pozitiv s-au bucurat generații de profesori și studenți. Este importantă activitatea în cadrul Grupului Coimbra și a Alianței EC2U, dar și colaborarea cu universitățile din celelalte consorții internaționale, inclusiv din perspectiva susținerii integrării europene a universităților din Republica Moldova. O prioritate este reprezentată și de atragerea de studenți străini, prin promovarea ofertei educaționale la diferite târguri internaționale, dar și prin creșterea numărului de programe de studii în limbi străine și dezvoltarea de programe integrate.
Din punctul de vedere al investițiilor, este avută în vedere continuarea proiectelor aflate în diferite faze de implementare, fie că e vorba de reabilitarea unor cămine sau de investițiile derulate la nivelul unor stațiuni de cercetare. În ceea ce privește proiectele noi, din păcate, foarte puține dintre propunerile vehiculate în ultimii ani erau fundamentate tehnic sau economic, așa că a trebuit să realizăm o analiză legată de oportunitățile existente și de nevoile obiective la nivel instituțional și să demarăm proceduri de achiziție pentru realizarea de expertize și documentații tehnice, uneori indispensabile pentru fructificarea unor surse de finanțare prin programe naționale sau europene. Chiar și în aceste condiții, am folosit toate oportunitățile de finanțare care au apărut în acest an, până la acest moment, semnând deja contractele de finanțare pentru modernizarea Corpului R și construirea unui cămin studențesc la Ștefănești, făcând astfel operațională investiția realizată în anii anteriori în cadrul acestei stațiuni de cercetare și practică studențească. Rămân prioritare investițiile în sala de sport, completarea proiectului PNRR vizând modernizarea căminelor cu alte investiții necesare îmbunătățirii condițiilor de cazare, construirea unui nou spațiu destinat activităților didactice, sediul Institutului de Cercetări Interdisciplinare, reabilitarea principalelor clădiri destinate activităților didactice (Corpul A, Corpul B etc.), rezolvarea problemei legate de spațiile necesare desfășurării în condiții optime a formelor de învățământ preuniversitar etc. Nu în ultimul rând, este prioritară continuarea investițiilor în digitalizarea proceselor derulate la nivelul universității și dezvoltarea infrastructurii informaționale, atât prin intermediul proiectului finanțat prin PNRR, cât și în cadrul unor inițiative noi”
Rep.: Ce părere aveți despre formarea unui Consorțiu academic în Iași?
L. M.: „Este o idee foarte bună și sunt deja semnale că este vorba și de un proiect realizabil. După preluarea mandatului, am sesizat o deschidere deosebită din partea celorlalte universități ieșene și o mare disponibilitate pentru comunicare și colaborare. Cu ocazia mai multor evenimente publice, fiecare dintre rectori am susținut aceste demers și cred cu tărie că el va aduce beneficii nu doar universităților membre, ci întregii comunități ieșene și nu numai. Dincolo de interesele legitime și aspectele de natură patrimonială, care trebuie respectate și protejate, există numeroase domenii în care participarea tuturor celor cinci universități ar aduce sinergii și valorizarea unor complementarități evidente, asigurând o mai bună utilizare a resurselor existente și creând premisele unui grad mai mare de vizibilitate, inclusiv internațională, a rezultatelor obținute la nivelul comunității academice ieșene. Un exemplu elocvent este proiectul lansat recent de creare a primului campus universitar destinat tehnologiei cuantice din România, construit în jurul unui calculator cuantic proiectat de IBM, printr-un parteneriat care include atât cele cinci universități, cât și alți parteneri publici și privați din Regiunea Nord-Est”
Rep: UAIC din Iași are o specializare legată de Inteligența Artificială? Cum vedeți acest lucru și ce va fi în viitor?
L. M.: „Este adevărat că oferta de studii de licență a Facultății de Informatică va include, din acest an, și o specializare în Inteligență Artificială, fapt care dovedește modul în care Universitatea înțelege să răspundă atât evoluțiilor de pe piața muncii, cât și provocărilor cu care se confruntă societatea și fiecare individ în parte. Este important de subliniat faptul că acest program este autorizat în domeniul Informatică, deci le oferă absolvenților competențe generale acestui domeniu de studii, dar aprofundează și direcții mai specifice inteligenței artificiale și tehnologiilor asociate acestora. Dezvoltarea acestui program de studii se bazează pe experiența profesională a colegilor de la Facultatea de Informatică și este corelată cu dinamica înregistrată la nivelul municipiului Iași în ceea ce privește sectorul IT, oportunitățile de angajare pe care le au la dispoziție absolvenții de profil, tendințele care se manifestă la nivel internațional și provocările legate de modul în care inteligența artificială va schimba modul de derulare a unor procese, atribuțiile asociate diferitelor ocupații, structura pieței muncii etc”
Rep: Cum vedeți strategiile dezvoltării Universității „Cuza”, în actualul context socio-economic și politic?
L. M.: „Din păcate, implementarea oricărei strategii de dezvoltare instituțională depinde de contextul socio-economic, precum și de ceea ce se întâmplă pe scena politică. Din fericire, putem remarca o anumită stabilitate financiară în ultimii ani, iar ultimele proiecții bugetare garantează educației, în anul 2025, cel puțin bugetul din 2024, ceea ce reduce riscurile instituționale și asigură continuarea activității în parametri actuali. Dacă dorim însă dezvoltare, e nevoie de mai multe resurse, eventual alocate pe principii puțin diferite (inclusiv din punctul de vedere al finanțării investițiilor în infrastructura universitară), și de mecanisme care să stimuleze și să valorizeze performanța. De asemenea, e nevoie de mai multă predictibilitate în ceea ce înseamnă cadrul de reglementare și o mai bună înțelegere a problemelor cu care se confruntă sistemul de învățământ superior. Din punct de vedere strategic, este important să știm care sunt prioritățile naționale și cum putem maximiza impactul resurselor alocate educației și cercetării științifice, prin implementarea unei viziuni pe termen mediu și lung”
Rep.: Ar trebui o mai mare autonomie universitară în România?
L. M.: „Există dimensiuni ale activității pentru care ar fi benefică, cu siguranță, o mai mare autonomie universitară. Pe de o parte, dat fiind caracterul public al finanțării instituțiilor de învățământ superior de stat, este legitimă dorința ministerului de a asigura cadrul general de desfășurare a activității acestora. Pe de altă parte, gradul de reglementare prea ridicat este uneori o piedică în calea optimizării unor procese sau maximizării unor rezultate, fie că e vorba de dimensiunea didactică sau de cercetarea științifică, fie că e cazul activităților și procedurilor administrative, de multe ori excesiv birocratizate și prea rigide în raport cu dinamica pieței muncii și a societății, în general”
Rep.: Numele colegului și omologului dumneavoastră de la Universitatea „Babeș-Bolyai”, profesorul Daniel David, este un nume vehiculat ca un posibil candidat la Președinția României! Cum vedeți acest lucru pentru clasa politică românească?
L. M.: „Într-adevăr, domnul Daniel David a fost vehiculat ca un posibil candidat pentru funcția de Președinte al României și a devenit, ulterior, Ministrul Educației și Cercetării în noul guvern. Din punctul meu de vedere, cred că este un lucru foarte bun pentru clasa politică și pentru coaliția de guvernare prezența în guvern a rectorului uneia dintre cele mai importante instituții de învățământ superior din România, cu rezultate dovedite atât în ceea ce privește managementul universitar, dar și cercetarea științifică, vizibilitatea națională și internațională, prezența în comunitate etc. Cred, de asemenea, că este un lucru foarte bun și pentru sistemul de învățământ, în general, și am încredere că, într-un climat economic mai puțin favorabil, politicile educaționale promovate la nivelul ministerului și continuarea inițiativelor bune din ultimii ani vor aduce mai multă coerență și vor crea premisele unei dezvoltări sustenabile a educației universitare din România.”
