La Iaşi sunt 85 de mediatori autorizaţi. Din august, se instituie obligaţia legală pentru părţi ca, înainte de a declanşa o acţiune în instanţă sau până la termenul dat de instanţă, acestea să se prezinte la mediator pentru posibila soluţionare a conflictului
Din cei aproape 5.000 de mediatori din toată ţara, 85 sunt la Iaşi. În timp ce unii se plâng că duc lipsă de clienţi, alţii nu-şi văd capul de treabă. Cine vrea să devină mediator trebuie să aibă pregătită suma de 4.000 de lei. De la 1 august se instituie obligaţia legală pentru părţi ca, înainte de a declanşa o acţiune în instanţă sau până la termenul dat de instanţă, acestea să se prezinte la mediator pentru a se informa cu privire la posibilitatea soluţionării confictelor pe calea medierii.
200 de cazuri rezolvate
Numele şi adresele mediatorilor se regăsesc în Tabloul Mediatorilor Autorizaţi care a fost actualizat în ianuarie. De la începutul anului şi până acum, mediatorii Camerei de Arbitraj şi Mediere au avut pe birou 700 de cazuri din care au fost soluţionate 200. Costul unei consultaţii începe de la 50 de lei şi poate ajunge până la 200 de lei, în funcţie de problema cu care se confruntă clientul. “Avem dosare de divorţ, de împărţire a drepturilor, partaj, custodie. În general, oamenii au început să ne calce pragul pentru că înţeleg beneficiile medierii”, a declarat avocatul Ştefan Coste, preşedintele Camerei de Arbitraj şi Mediere Iaşi.
Alţi colegi de breaslă spun că după absolvirea cursurilor de mediator, cu toate că şi-au deschis cabinete, ieşenii nu se înghesuie. “Am făcut cursul, mi-am deschis cabinet, însă până acum nu am avut niciun client. Unii dintre mediatori sunt avocaţi sau au în familie avocaţi şi când au un caz imediat îl pasează lor. De asta noi nu avem clienţi, dar sperăm ca din august situaţia să se schimbe”, a spus Cecilia Muscalu, mediator.
Multe divorţuri
Alţi mediatori spun că piaţa a început să se dezgheţe. Iar cele mai sensibile cazuri în care oamenii apelează la mediator sunt divorţurile, situaţii în care uneori sunt implicaţi şi copii. Cei doi hotărăsc să divorţeze, însă ce se va întâmpla cu copiii? Cele două părţi consideră de comun acord, voluntar, la recomandarea judecătorului că este necesar să apeleze la un mediator autorizat. Pentru a proteja copiii, părinţii decid împreună cu mediatorul ca cei doi copii să fie prezenţi şi ei, însă doar la ultima şedinţă a medierii. “Recomandările psihologice şi sociologice atrag atenţia asupra faptului că nu divorţul sau separarea produc efecte psihologice negative copilului, ci conflictele şi certurile. Adulţii sunt cei care trebuie să-şi rezolve problemele pentru a reorganiza familia. Părinţii şi copiii nu sunt pe acelaşi plan, ei nu au o responsabilitate asemănătoare”, a explicat Maria Păduraru, mediator autorizat.
Cazul “scaunelor goale”
Mediatorul simbolizează prezenţa copiilor la procesul de mediere prin unul sau mai multe scaune goale. Asta, deoarece copiii sunt de o importanţă capitală şi conflictul părinţilor se răsfrânge şi asupra lor. Mediatorul propune ca Maria, de şase ani, să stea sta pe scaunul din stânga, iar pe cel din dreapta să se aşeze Andrei, fratele ei de opt ani. Mediatorul îi încurajează pe părinţi să vorbească despre ceea ce îşi închipuie că ar răspunde copiii lor la diverse întrebări. “Această punere în scenă integrează mai bine copiii, chiar dacă absenţi, în deciziile viitoare, chiar dacă sunt întrebaţi care le sunt dorinţele în anumite privinţe”, a precizat mediatorul. Copiii sunt absenţi este pentru a evita să fie “sfâşiaţi” între părinţii lor.
Relaţie stabilă cu amanta
Decât să-i implice pe copii într-un proces de mediere, mediatorul preferă să organizeze o întâlnire la final, astfel încât părinţii să le explice copiilor decizia lor comună. “În cazul «scaunelor goale», problema în familie s-a accentuat în momentul în care tatăl avea deja o nouă parteneră stabilă. S-a considerat necesar ca, pe lângă părinţi, să fie invitată şi noua parteneră care va primi acasă copiii celuilalt şi îşi va împărţi existenţa cu ei. Prezenţa acesteia este de neconceput fără acordul ambilor părinţi”, a afirmat Maria Păduraru. Prevenirea repetării conflictului este o pârghie foarte importantă în procesul de mediere, deoarece un conflict poate ascunde un altul. Părinţii au optat pentru custodie comună, ambii fiind de acord că minorii trebuie să aibă domiciliul împreună la mama. S-a stabilit un program privind sarcinile fiecărui părinte pe câte şapte zile.
Cum ajungi mediator
Cursul de mediator se desfăşoară pe parcursul a 80 de ore, iar acestea durează intensiv două săptămâni. În proporţie de 70% se bazează pe partea practică care-i dezvoltă viitorului mediator abilităţile de comunicare şi negociere în mediere. Cursul costă în jur de 3.000 lei la care se adaugă taxa de examinare de 400 lei. Viitorul mediator trebuie să fie absolvent al unui curs de formare a mediatorilor organizat de una dintre instituţiile autorizate de Consiliul de Mediere. După examenul de final se depune un dosar la Consiliul de Mediere care curpinde actele necesare pentru emiterea hotărârii de autorizare, împreună cu dovada achitării taxei de autorizare de 980 lei. După obţinerea autorizaţiei de mediator urmează înregistrarea la Administraţia Financiară, iar pasul urmator este deschiderea unui birou de mediator autorizat.
