Procurorii DNA au închis pentru a treia oară dosarul privind corupția din jurul proiectului minier cu cianuri de la Certej, deși două instanțe au confirmat anterior existența unor posibile fapte penale și au dispus reluarea anchetelor închise de DNA. Acum, procurorii au clasat din nou dosarul, de această dată susținând eronat că faptele s-au prescris. Astfel, cu girul DNA, mineritul cu cianuri de la Certej poate începe, în ciuda unor suspiciuni evidente de corupție generalizată.
În acest moment, comunitatea Declic a contestat din nou clasarea printr-o plângere împotriva rezoluției. De această dată, 3.265 de membri Declic i-au trimis procurorului-șef DNA, Crin-Nicu Bologa, un memoriu în completarea plângerii împotriva clasării. Prin acest demers, mii de oameni cer DNA să reia urmărirea penală și să comunice de îndată primarului din Certej, Petru Cîmpian, calitatea de suspect, mai exact până în august 2020. Aceasta este de fapt data până la care poate fi evitată prescrierea de facto a faptelor sesizate, nu cea invocată în mod eronat de DNA.
“În ceea ce privește neregulile legate de concesionarea pădurii în favoarea Deva Gold, DNA s-a grăbit să-și decline competența și să o paseze către Parchetul Hunedoara. Adică în ograda companiei miniere. Procurorii au motivat că prejudiciul creat este sub pragul valoric de 200.000 de euro. Este revoltător că și în această privință procurorul de caz a făcut o eroare greu de justificat. A ignorat complet sesizarea ANAF, parte din dosar, care arată că patrimoniul Statului România fost diminuat nelegal. Valoarea prejudiciului: 5.099.400,00 lei, adică peste 1 milion de euro”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, reprezentant Declic.
Direcția Națională Anticorupție a amânat timp de patru ani investigațiile, invocând diverse motive pentru clasare, pentru ca mai apoi, după 2 redeschideri confirmate de judecători, să invoce prescrierea faptelor de abuz în serviciu comise de primarul Petru Cîmpian.
În 2016, Declic a formulat un denunț penal sesizând că Primăria Certeju de Sus a devenit abuziv proprietară a 618,21 ha de pădure. Retrocedarea ilegală a avut loc în 2010. În același an, o parte a acestor păduri a ajuns la compania minieră Deva Gold, care vrea să amplaseze acolo două iazuri de decantare cu cianuri.
Schema primarului Cîmpian a fost descrisă pe larg de Rise Project în investigația lor Aurville [1]. Edilul a retrocedat terenuri către primărie sau a modificat ilegal amplasamente pentru cumnatul său, un consilier local, funcționari din primărie și rudele acestora. Toți cei implicați s-au îmbogățit, iar compania minieră a acaparat terenurile necesare pentru demararea exploatării cu cianuri a aurului din Apuseni.
În ultimii patru ani, dosarul penal a fost clasat de trei ori, deși s-a dispus inițial începerea urmăririi penale pentru fapte de corupție. În două din aceste cazuri, instanța a infirmat soluțiile de clasare. Declic a făcut plângere și a treia oară și aceasta se află în curs de soluționare.
“Considerăm că procurorul de caz a greșit la calcularea prescrierii. Eroarea e doar de șase luni, dar suficient cât să îl scape pe Cîmpian și pe cei de la Deva Gold de repercusiuni legale. Toate aceste lucruri fac din DNA un actor complice la avansarea primei mine cu cianuri din România”, a adăugat Roxana Pencea Brădățan, din partea Declic.
DNA a clasat dosarul fără să cerceteze, de exemplu, că împroprietărirea primăriei s-a realizat în baza unui înscris falsificat de către funcționari publici. Ignorate cu bună știință au fost și sesizările Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din cadrul Parlamentului României sau nota de control emisă de Corpul de control al Ministrului Afacerilor Interne.
