Marile lanţuri alimentare au făcut câteva mii de angajări, dar regimul de muncă este ca la galere. Pentru cea mai mică încălcare a regulamentului eşti sancţionat. Cari, aşezi marfa, te muţi la casa de marcat, eşti urmărit de paznici, camere de supraveghere şi scanat la intrare şi ieşire ca în puşcărie.
Sute de ieşeni, în majoritate femei, s-au transformat în ultimii ani în adevăraţi roboţei. Scanează produse, încasează bani, cară marfă şi suportă atât nemulţumirile şefilor, cât şi pe cele ale clienţilor. Ei sunt casieri la multitudinea de supermarketuri deschise în Iaşi şi lucrează, de cele mai multe ori, pentru salariul minim pe economie.
Carrefour se revarsă de marfă pentru Sărbători. Un angajat ia circa 1.000 de lei, incluzând primele de noapte şi primeşte un bonus în produse, cu ocazia Crăciunului
Nu au bacşiş
Privită din exterior, munca femeilor aflate la casa de marcat pare extrem de lejeră. Stau pe scaun şi numără banii, având grijă ca magazinul să nu iasă în pierdere. Câţiva casieri, dar şi şefi de hipermarketuri ieşene au acceptat să discute cu reporterii 7EST despre condiţiile de lucru, dar numai sub protecţia anonimatului. „Daca apar numele noastre sau ale hipermarketului, putem fi daţi afară”, au motivat ei.
Primul mit demontat este acela că un casier îşi rotunjeşte veniturile din restul pe care ar trebui să-l dea clienţilor. „Este exclus aşa ceva, se dă restul până la ultimul bănuţ. De altfel, este normal să plăteşti pentru un produs doar atâta cât costă, nu mai mult”, spune unul dintre directori.
La Kaulfand, o casieră primeşte 1.050 de lei lunar, iar un supraveghetor de raft cu 200 de lei mai mult
Cei mai mulţi muncesc pe 650 lei
Salariul plătit casierilor în mai toate supermarketurile este minimum pe economie, adică de 800 lei. Din aceşti bani se opresc contribuţiile la stat, aşadar leafa se diminuează la circa 650 lei.
Casierii confirmă cele spuse de şefi în privinţa banilor care ar putea fi opriţi din restul pentru clienţi. „Nici să vrei să facă aşa ceva, nu ai cum. Practic, intri fără bani la tine în tură iar la ieşire eşti controlat, treci printr-un scanner aşa cum trec şi clienţii. Dacă te-au găsit cu bani, îţi pierzi locul de muncă. În plus, paznicii pe care îi vedeţi lângă case par mai mult puşi pentru noi decât pentru clienţi”, spune o casieră.
Cei 650 lei lunar sunt completaţi cu bonuri de masă de circa 100 lei şi cu posibilitatea de a cumpăra din magazin produse la preţuri promoţionale, pentru că sunt primii care au acces direct la ele.
„Auzeam ţăcănitul şi noaptea”
În timp, după câţiva ani de experienţă, creşte şi salariul. Se ajunge la 1.000 lei, apoi acesta mai poate creşte. Un ieşean care lucrează de peste 5 ani în cadrul aceluiaşi lanţ de magazine a ajuns să fie plătit cu 1.800 lei. „Eu nu sunt doar casier în sensul strict. Car marfă, aranjez în rafturi, fac tot ce trebuie. Noi funcţionăm cu 2-3 case deschise în permanenţă şi suplimentăm atunci când e aglomerat. Dacă nu sunt mulţi clienţi în magazin, nu poţi sta degeaba”, spune el.
Numărul celor care capătă vechime în cadrul aceluiaşi brand este, însă, redus. „Pe lângă salariile mici, apare uzura. Este greu. În primele luni, auzeam ţăcănitul scannerului şi vedeam raza laser şi noaptea, în somn. În plus, am început să am probleme şi cu picioarele şi cu spatele”, spune o casieră.
„Auzeam ţăcănitul scannerului şi vedeam raza laser şi noaptea, în somn. În plus, am început să am probleme şi cu picioarele şi cu spatele” – Mărturia unei casiere de la un supermarket din Iaşi
Le sar clienţii în cap
Nemulţumirile clienţilor se răsfrâng în mod direct asupra persoanelor de la casă, adică a celor care le iau banii pentru produse. „Cele mai frecvente sunt cele legate de diferenţele de preţ de la raft şi de la casă. În unele cazuri au dreptate, responsabilii de raft sau de raion nu şi-au făcut treaba, dar oamenii tot la noi ţipă. De multe ori însă, au citit greşit eticheta sau produsele au fost amestecate de alţi clienţi”, spune sursa 7EST.
Ce se întâmplă în acest caz este ţinut secret de şefii din supermarketuri, dar este dezvăluit de angajaţi. „Noi nu avem voie să comentăm, să protestăm sau să reacţionăm în vreun fel. Trebuie să zâmbim şi să-l direcţionăm spre relaţii clienţi. Dacă ripostăm, chiar dacă avem dreptate, noi suntem considerate vinovate şi sancţionate. Clientul are dreptate chiar şi când nu are, şi nu ai voie să te cerţi cu el”, susţine casiera.
„Pozează” pentru şefi
Privirea ostentativă aruncată în coşul gol care este trecut după casa de marcat, după ce produsele au fost aşezate pe bandă, nu indică faptul că respectivul angajat ar avea ceva personal cu clientul. „Nu trebuie să se uite lung şi deranjant, trebuie doar să se asigure că respectivul coş este gol”, susţine unul dintre directorii contactaţi de 7EST.
Angajaţii de la casă susţin însă altceva. „Asta ni se spune şi ni se indică la stagiile de pregătire, să ne uităm să fie coşul gol. Noi suntem supravegheate în permanenţă şi dacă se constată că nu ne-am uitat în coş, suntem sancţionate”, spune casiera. Aşadar, privirea lungă şi uneori deranjantă nu are legătură cu clientul, ci cu şefii.
Becul aprins cere ajutor
Becul aprins la o casă semnifică faptul că respectiva casieră întâmpină probleme. Un produs poate să nu fie recunoscut de scanner ca existând în magazin sau, mai simplu, casiera nu mai are bani mărunţi. În aceste situaţii se apasă pe un buton, se aprinde becul, şi primeşte ajutor. „Puţini ştiu că nu avem voie să întrebăm clientul dacă are bani potriviţi. Nu avem voie nici să-i solicităm să ne schimbe bani. Ei, chiar se întâmplă uneori să nu mai fie bani mărunţi. Nu putem bloca casa, mai ales dacă mai avem persoane la rând”, spune casiera.
Mai mult, angajatele de la case nu au voie să discute cu clienţii mai mult decât este necesar. „De obicei protestează alţi clienţi, şi tot la şefi se ajunge, tot la sancţiuni”, susţine sursa.
Toţi sunt tineri, cu salarii minime pe economie
Supermarketurile Auchan, Kaufland şi Carrefour oferă salarii comparabile, care pornesc pentru casieri de la 650 lei net, sumă la care se adaugă câte un bon de masă zilnic. La Lidl salariile sunt mai mare deoarece casierii sunt folosiţi la toate operaţiile necesare în magazin. Lucrătorii comerciali primesc circa 800-900 lei, în funcţie de magazin, operatorii de date -aproximativ 1.200-1.300 lei, iar un contabil poate câştiga 2.000 lei. Programul de lu
cru, de 8 sau 10 ore, conţine una sau două pauze de masă de câte o jumătate de oră.
