Lavinia Lazăr
În aceste săptămâni în care pandemia insistă să se prelungească, m-am gândit că un jurnal al actorilor aflați în izolare ar fi oportun. Ce fac actorii acasă? Cu ce își umplu ei timpul? Cum fac suportabilă dependența de scenă și, mai ales, cu ce ar putea fi înlocuită scena în astfel de timpuri? Astăzi, Bogdan Manolache, actor al Teatrului „Victor Ion Popa” Bârlad, a „dat din casă” și a răspuns unor întrebări evident indiscrete. (Lavinia Lazăr)
Lavinia Lazăr: Cum arată o zi în izolare structurată pe ore?
Bogdan Manolache: Nu doresc să îmi măsor timpul în ore.
Ce activități diferite practici acum, în timpul izolării și nu te-ai fi gândit vreodată că le vei desfășura?
Uneori încerc să distrug ceva frumos.
Încercăm să nu facem abundență de știri negative, de tensiuni și ne umplem timpul cu…
Gânduri.
La ce planuri personale și profesionale ai fost nevoit să renunți înainte de pandemie?
Artă.
Cum este să-ți privești spectacolul în care joci în spațiul online?
Urăsc să mă privesc jucând teatru.
Din punct de vedere psihologic, prin ce stări și emoții ai trecut și cum ți s-a adaptat corpul în această perioadă sedentară?
Sedentarismul este o alegere. Personal nu am timp pentru așa ceva.
Cu ce documentare/ filme/ muzică te delectezi în acest timp?
Scriu teatru și muzică. Caut să fiu cât mai productiv și încerc să mă redescopăr. Pentru mine, distanțarea socială este un privilegiu. Pentru a se reinventa, omul are nevoie de intimitate.
Ce cărți restante și-au găsit locul pe noptiera ta?
Dacă ne găsim în situația de a avea cărți restante pe noptieră, înseamnă că nu le merităm. Prin urmare ele nu sunt cărți restante. Fenomenul reflectă doar lipsa dorinței noastre de a căuta/ experimenta.
Consideri că, după aceste zile, îți vei schimba perspectivele atât profesional, cât și social?
Sunt un om introvertit. Experiența carantinei nu mă va schimba foarte mult. Mereu găsesc lucrurile mărunte interesante.
Cât de implicat ai fost din punct de vedere civic în soluționarea problemelor actuale?
Mereu am încercat să ajut și să empatizez cu cei de lângă mine. Atitudinea mea rămâne aceeași indiferent de situație. Cel mai bun lucru este distanțarea socială, drept urmare nu pot decât să respect acest lucru.
