Audierea lui Mattis a început azi în Comisia Senatului american pentru armată, iar generalul şi-a scris un discurs de deschidere.
„Am încercat să lucrăm cu Rusia şi în cele mai negre zile ale Războiului Rece şi susţin dorinţa preşedintelui ales de a lucra cu Rusia acum“, a scris Mattis.
„În acelaşi timp, când identificăm alte domenii unde nu putem coopera, trebuie să înfruntăm Rusia şi să ne apărăm dacă Rusia alege să acţioneze împotriva intereselor noastre“ a adăugat generalul american, citat de Reuters şi Agerpres.
Trump, care ar trebui să preia fotoliul de la Casa Albă peste opt zile, a admis miercuri că Rusia este cel mai probabil în spatele atacurilor cibernetice asupra Comitetului Naţional Democrat pentru a obţine acces la corespondenţa electronică a oficialilor democraţi în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale. Serviciile secrete americane au ajuns la această concluzie în urma unei investigaţii, iar rezultatele acesteia au fost trimise săptămâna trecută preşedintelui american în exerciţiu, Barack Obama, şi preşedintelui ales Trump.
Mark Galeotti, despre „diplomaţia de metal“ a Rusiei
În opinia expertului Mark Galeotti, Rusia duce din 2014 o campanie vastă, agresivă şi pe mai multe platforme în care strategia principală este de a-şi folosi forţa militară în scop de diplomaţie coercitivă. Această campanie este menită să divizeze, să distragă şi să ţină Europa în tensiune pentru ca diplomaţii ţărilor occidentale să nu aibă timp pentru activităţile Moscovei în imediata sa vecinătate.
Galleotti numeşte această strategie „diplomaţia de metal al Rusiei“ şi explică într-un raport publicat de European Council for Foreign Relations (ECFR) că Alianţa Nord-Atlantică ar trebui să o contracareze pe toate planurile, nu doar din punct de vedere militar.
„Principalele elemente ale strategiei Rusiei sunt ameninţările cu acţiuni militare, exerciţii militare care simulează astfel de operaţiuni, desfăşurarea de unităţi de luptă în moduri care transmit un mesaj politic şi intruziuni în spaţiul aerian, în apele teritoriale sau chiar pe teritoriul statelor europene“, scrie expertul în raport.„Impactul acestor politici variază, este uneori contraproductiv, pentru că depind de coordonarea cu alte forme de diplomaţie şi influenţă. Dar au reuşit fără îndoială să contribuie la fragmentarea NATO şi a Uniunii Europene“, subliniază el.
Această „diplomaţie de metal“ va continua în viitorul apropiat, iar UE şi NATO trebuie să delimiteze mişcările politice de cele cu adevărat militare, „să nu înghită momeala“ şi să dovedească unitate şi o capacitate de mobilizare rapidă atunci când e nevoie, recomandă expertul american.
„NATO trebuie să fie abil. Nu există nicio dovadă că Rusia ar avea vreo intenţie să iniţieze ostilităţi deschise împotriva NATO şi a altor ţări europene. Membrii NATO sunt îngrijoraţi că garanţiile reciproce din Articolul 5 ar putea să nu fie atât de ferme pe cât se doreşte, dar la Moscova acestea sunt luate foarte în serios. Consolidarea apărării militare e necesară. Dar trebuie să se înţeleagă că Rusia face mişcări politice, iar un răspuns militar nu este cel mai bun răspuns“, mai scrie el.
Contactat de Agerpres, expertul american a declarat că este foarte puţin probabil ca 4.000 de militari ai NATO care vor fi desfăşuraţi pe flancul estic, în ţările baltice, Polonia, România şi Bulgaria ar putea să ţină piept unei invazii ruseşti, însă această invazie e departe de a fi iminentă.
Rosen Plevneliev: O eventuală împărţire a sferelor de influenţă între Putin şi Trump ar fi dezastruoasă pentru Bulgaria
Liderii europeni se arată îngrijoraţi de ameninţarea rusă, dovedită deja în cazul anexării peninsulei Crimeea şi în conflicul armat din estul Ucrainei.
Preşedintele Bulgariei Rosen Plevneliev se teme de o posibilă reîmpărţire a sferelor de influenţă între SUA şi Rusia.
„Există ţări, inclusiv Bulgaria şi statele membre ale UE, care cred în domnia legii. Dar alte ţări, inclusiv Rusia, se bazează pe forţă. Părţi ale Ucrainei au fost ocupate şi anexate. Acest lucru li s-ar putea întâmpla şi altor ţări şi nu trebuie să-l permitem“, a declarat pentru Nova Television Plevneliev, care va fi înlocuit peste zece zile de câştigătorul alegerilor din luna noiembrie a anului trecut, generalul Rumen Radev. În timpul campaniei electorale, acesta din urmă s-a arătat îngăduitor faţă de acţiunea Rusiei de anexare a Crimeei şi a susţinut relaxarea sancţiunilor occidentale impuse Moscovei.
Potrivit lui Plevneliev, citat de Agerpres, dacă viitorul preşedinte al Statelor Donald Trump „va încheia o înţelegere separată cu Rusia pentru o împărţire a sferelor de influenţă, acest lucru va fi dezastruos pentru Bulgaria“.
„Dorim să vedem dialog şi prietenie cu Rusia. Iubesc Rusia, dar nu sunt de acord cu politica preşedintelui Putin de împărţire a sferelor de influenţă care ne aduce înapoi în secolul XIX“, a mai declarat preşedintele bulgar.
Francois Hollande: Fără concesii Rusiei
Preşedintele francez François Hollande a lansat la rândul său un avertisment succesorilor săi la Palatul Elysée în privinţa Rusiei, transmite AFP.
În opinia lui Hollande, „dialogul este esenţial“, însă „trebuie să fie fără concesie în privinţa intereselor şi principiilor noastre“.
Preşedintele socialist este frecvent criticat de adversarii săi politici pentru poziţia sa considerată prea intransigentă faţă de Rusia. François Fillon, candidat al dreptei la alegerile prezidenţiale din aprilie anul acesta, vrea astfel o reorientare a relaţiilor cu Moscova, dorită de asemenea de partidul de extremă dreapta Frontul Naţional.
