Pioneri în dezvoltarea unor proiecte imobiliare în fosta Mahala Adunați au fost Cristin Zămosteanu cu proiectul Lazăr Residence, frații Daniel și Cătălin Mihai cu aparthotelul ”Il Primo” și Daniel Niculiță cu un complex rezidențial format din două blocuri pe strada Anton Șesan
Odată cu edificarea complexului Palas, zona cuprinsă între bulevardul Tudor Vladimirescu și strada Sf. Lazăr a căpătat un potențial imens de dezvoltare din punct de vedere imobiliar. Cum toate activitățile din oraș au început să fie catalogate și evaluate în funcție de distanța față de complexul construit de Iulian Dascălu în jurul Palatului Culturii, valoarea proprietăților imobiliare din vecinătatea Palas Mall au crescut artificial peste noapte. Cum era firesc, fosta Mahala Adunați (cum era denumită zona dintre Tudor și Sf Lazăr) a început să se transforme și să preia trendul impus de proiectul Palas: clădiri înalte și moderne cu utilizări multiple: comercial, office și rezidențial.
Pioneri în dezvoltarea unor proiecte imobiliare în fosta Mahala Adunați au fost Cristin Zămosteanu cu proiectul Lazăr Residence, frații Daniel și Cătălin Mihai cu aparthotelul ”Il Primo” și Daniel Niculiță cu un complex rezidențial format din două blocuri pe strada Anton Șesan. Succesul acestor proiecte a atras imediat atât alți dezvoltatori imobiliari cât și oameni de afaceri care au fost tentați de potențialul zonei și de câștigurile estimate. Astfel, rând pe rând, au început să apară proiecte importante în zonă. Constantin Ionuc, proprietarul Hotelului Majestic a construit un imobil de locuințe cu șase etaje. Daniel Niculiță a mai construit pe strada Moldovei una dintre cele mai frumoase clădiri rezidențiale din zonă și mai are în curs de finalizare alte două proiecte în aceeași zonă. Cristin Zămosteanu a extins proiectul Lazăr Residence urmând a construi câteva sute de apartamente grupate în două clădiri cu 11 etaje. Tot în vecinătatea acestor proiecte se mai construiește un bloc cu patru etaje, dezvoltatorul proiectului fiind omul de afaceri Ioan Hatmanu. Lângă Cristin Zămosteanu, în aproprierea Facultății de Construcții, unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din Iași, Gheorghe Avram, patronul firmei de instalații DAS, va ridica un imobil rezidențial. Și proprietarul Hotelului Unirea, Lucian Grecu, s-a lăsat atras de mirajul profiturilor din imobiliare, așa că investește în devoltarea unui complex rezidențial construit cu zece etaje pe strada Melodiei. Și peste toate aceste proiecte, pe strada Smârdan, la capătul dinspre Tudor Vladimirescu, compania Ropharma pregătește unul dintre cele mai importante proiecte imobiliare ale zonei: clădiri de birouri, spații comerciale și blocui de locuințe. Dezvoltarea imobiliară a atras după sine dezvoltarea infrastructurii .
Contrast izbitor: bordeie printre blocuri moderne
Însă toată această dezvoltare a zonei nu este una unitară. Printre clădirile de birouri și cele rezidențiale au rămas în continuare vechile case ale mahalalei. Deși în ultimii ani au apărut și case noi, în perimetrul delimitat de străzile Tudor Vladimirescu, Smârdan, Sf Lazar și Splai Bahlui încă se mai regăsesc vechile cocioabe din mahalaua Adunați. Contrastul între clăririle moderne și vechile bordeie este unul izbitor. Lipsa de implicare a Primăriei și amânarea voită a noului Plan Urganistic General face ca în vecinătatea Palas-ului, printre clădirile turn cu 10-11 etaje să mai găsim poiate în care se cresc găini sau porci. Din grădinile suspendate ale proiectelor imobiliare edificate sau în curs de construire se vede peisajul pestriț, clădiri dărăpănate care te întorc în timp cu câteva zeci de ani. Indecizia Primăriei de a reglementa construcțiile pentru întreg perimetrul după caracteristicele proiectului Palas au dat apă la moară proprietarilor din zonă care au întrezărit o oportunitate de îmbogățire. Unii au ales caea să își vândă scump proprietățile, alții au ales calea reclamațiilor.
Arhitecții susțin la unison că zona trebuie să cunoască o dezvoltare unitară similar Palas-ului, un punct de referință pentru oraș, la fel ca în marile metropole ale lumii. Așa cum lângă Turnul Eiffel, Palatul Buckingam sau Colosseum nu se regăsesc vechile bordeie, zona din preajma Palatului Culturii trebuie modernizată unitar încât să devină o carte de vizită a orașului.
