Considerat unul dintre cei mai revoluţionari inventatori români, profesorul ieşean a rămas cu proiectele la sertar. Casa-evantai, digurile din cofraje metalice şi imobilele anti-cutremur au făcut senzaţie la saloanele internaţionale, dar niciun investitor nu vrea să rişte cu un plan de afaceri nou. Sunt invenţii care vor rămâne pentru totdeauna îngropate.
Are 38 de invenții care-i poartă numele. 24 medalii de aur, șapte de argint și două de bronz câștigate la marile saloane de inventică din lume. Ar putea opri cu inovațiile sale blocurile de la prăbușire, în caz de cutremur sau ar putea reduce la zero factura de curent electric în orice casă din lume. A făcut senzaţie când a prezentat „casa evantai”, dar acum la bătrâneţe trăieşte drama unui om cu viziune căruia lumea nu-i acordă niciun fel de atenţie. Pe scurt, aceasta este povestea inventatorului Alexandru Stănilă.
Creaţie tehnică fără randament
S-a născut în 1952 în județul Giurgiu. Tatăl său a fost conducător auto, iar mama – casnică. Primul său job a fost de muncitor schelar. În anul al doilea de facultate monta și demonta schele metalice pe fațadele blocurilor cu zece etaje, apoi a fost zidar, alpinist utilitar, inginer și, ulterior, profesor.
Din zecile de creații cărora le-a dat viață puține au ajuns să fie, însă și puse în practică. Lipsa interesului din partea mediului economic și o slabă susținere din partea politicului l-au adus pe profesorul Stănilă, la fel ca pe mulți alți reprezentanți ai inventicii românești în situația de a-și finanța din surse proprii inițiativele.
”Din păcate, din motive încă necunoscute, în combinaţia specifică nouă a economicului cu politicul, a fost uitată esenţa dezvoltării, creaţia tehnică. Acesta este motivul pentru care activitatea de inventică a ajuns <Cenuşăreasa> activităţii economice în general, când ar fi trebuit să fie prinţesa. În toate ţările dezvoltate se cunoaşte de mult timp că o creştere economică reală nu poate să existe fără progres tehnic. Avem nevoie de creaţie tehnică autohtonă de mare randament”, susține inventatorul Alexandru Stănilă.
Alexandru Stănilă nu şi-a văzut valorificată nicio invenţie
Surghiuniţi şi neluaţi în seamă
De altfel, ieșeanul prin adopție a și încercat să facă acest lucru, punând bazele primului Sindicat al Inventatorilor. Proiectul ar fi trebuit să se constituie într-un instrument care să susțină interesele și drepturile creatorilor. „Scopul principal al acestui sindicat este de a crea instrumentul de discuţii cu factorul politic, indiferent care ar fi acesta, în scopul dezvoltării şi promovării creaţiei tehnice autohtone. Noi am demonstrat că avem capacitate, dar care din păcate nu numai că nu este utilizată în mod benefic pentru ţară, ba din contră, am sentimentul că suntem surghiuniţi şi neluaţi în considerare”, declara, anul trecut, profesorul Alexandru Stănilă.
Printre inovațiile acestuia care ar putea aduce o contribuție la dezvoltarea diverselor sectoare economice se numără casa care rezistă oricărui cutremur, blocul care se poate susține singur din punct de vedere energetic sau casa-evantai, cea mai nouă invenție a profesorului Stănilă, premiată cu aur la Salonul de Inventică de la Macao.
Casa evantai cu pereţi culisanţi: din 14 mp se ajunge la 46 mp
Casa anti-cutremur
Cu un preț de construcție de 500 de euro pe metrul pătrat, casa anti-cutremur a stârnit, la vremea ei, mult interes. Discuții și negocieri aprinse s-au soldat cu… nimic. Încă o invenție premiată, numai bună de pus la sertar. Copiind sistemul de suspensii care asigură stabilitatea camioanelor de mare tonaj, profesorul a creat locuinţele bazate pe un sistem de piramide care le conferă rezistenţă la orice tip de cutremur.
Preţul unui astfel de imobil este accesibil oricărui investitor imobiliar. De altfel, acesta a şi fost planul iniţial al profesorului, de a oferi accesul cât mai multor persoane interesate la acest tip inedit de clădire. Cu toate acestea, din anul 2001, când a fost finalizat proiectul, propunerile pentru o investiţie mai mare au rămas doar la stadiul de discuţii.
Dezinteresul investitorilor
O altă invenție “de aur” a profesorului Alexandru Stănilă este casa extensibilă. Realizată dintr-un simplu container, ușor de transportat, aceasta se desface în module, asemenea unui evantai și poate fi montată în mai puțin de 60 de minute. Conform spuselor inventatorului, construcția poate fi folosită atât ca locuință permanentă, ca și casă de vacanță sau ca adăpost în urma unei calamități naturale. Prețul unui astfel de imobil este de doar 300 de euro pe metrul pătrat, dar și în cazul acestei invenții ieșeanul s-a lovit de dezinteresul investitorilor români. „Există un investitor din Austria care este interesat de acest proiect. Mare păcat că nu le putem produce și în România”, spune Stănilă.
Minunea: o casă de tip lego
„Casa evantai” poate fi o locuinţă permanentă pentru tineri, o casă de vacanţă sau o reşedinţă temporară pentru sinistraţi. Are 6 metri lungime, 2,4 m lăţime, putând fi transportată foarte uşor. La locul de instalare, pereţii culisanţi se desfac şi formează o arie totală de 46 mp. Casa costă 13.000 de euro, iar după expandare, paturile şi dulapurile din interior se pliază automat. Cu totul, montarea casei durează doar 60 de minute!
Proiectul i-a entuziasmat pe chinezi, la Salonul de Inventică de la Macao. Casa este independentă energetic, având panouri fotovoltaice şi rezervor de apă. În 46 mp încap dormitor, living, baie şi bucătărie.
Proiect grandios, valorificat de străini, nu de români
Un alt proiect ingenios sunt digurile din cofraje de tablă, umplute cu beton, care pot creşte nivelul de siguranţă al iazurilor şi râurilor cu 2-3 metri. Alexandru Stănilă a fost premiat la două saloane internaţionale pentru această invenţie, iar o companie străină a şi pus-o în aplicare. Durerea sa a fost că nicio firmă din România şi nici statul român nu s-au arătat interesate, deşi viteza de execuţie, de 20 de metri liniari şi preţul foarte scăzut constituiau principalele avantaje.
