Adevărații ceasornicari nu trăiesc de pe o zi pe alta, așteptând un client cu dare de mână să treacă pragul atelierului. Ovidiu Țibichi și Adrian Rotariu sunt doi ceasornicari ieșeni, pe mâinile cărora au încăput adevărate comori. Pentru ca bogații vremurilor să le încredințeze poate cele mai de preț bunuri, aceștia au trebuit să le câștige încrederea, muncind și perfecționându-se. În plus, o asemenea afacere prespune investiții de sute de mii de euro. Itsoria adevăraților ceasornicari ai Iașului, în rândurile de mai jos…
- De unde pasiunea pentru ceasuri? Cum ați ajuns să practicați această meserie?
Ovidiu Țibichi: Pasiunea pentru ceasuri a început atunci când am avut curiozitatea de a înțelege cum funcționează un ceas mecanic.
Am ajuns să practic această meserie după invitația primită de la un ceasornicar cu ocazia întâlnirii anuale a membrilor unui forum de pasionați de ceasuri.
Adrian Rotariu: Pasiunea pentru ceasuri a început după ce am intrat în contact cu ceasurile. După ce am terminat 10 clase, m-am înscris la școală UCECOM, secția ceasornicărie. Se numea de fapt ucenicie la locul de muncă. Deci, am învățat în atelier. Consider că a fost un noroc. La școală se preda după un manual, în atelier întâlnești tot felul de situații pe care trebuie să le rezolvi.
După absolvire am fost repartizat la atelierul din incinta magazinului Moldova. Aici se reparau ceasurile în garanție precum și cele picate la probă de funționare înainte de vânzare. Deci, atenția trebuia să fie sporită, întrucât, pe lângă buna funcționare a mecanismului, trebuia să nu lași urme pe ceas (zgârieturi, amprente sau scame) și toate acestea le făceam fără scule specializate că acum; extractoare de geamuri, de minutare, degetare de cauciuc etc. Aveam câteva șurubelnițe și două pensete cu care trebuia să lucrăm patru oameni.
Mai târziu, mi-am deschis propria afacere, propria ceasornicărie. A fost greu dar nu am renunțat. Odată cu apariția internetului am avut acces la o cantitate mare de informații. Am rămas surprins să văd cum lucrează și cu ce lucrează colegii din Europa și am început să comand scule. Timid la început, dar odată cu trecerea timpului, am reușit să îmi dotez atelierul cu tot ce am nevoie pentru a face un ceas să funcționeze.
- Toată lumea se plânge că nu prea mai găsesc ceasornicari pricepuți. Ce înseamnă să fii un ceasornicar bun?
Ovidiu Țibichi: Să fii un ceasornicar bun înseamnă să oferi o garanție pentru serviciile prestate. De exemplu la ceasurile cărora eu le fac revizia garanția este de 2 ani.
Adrian Rotariu: Pentru a fi ceasornicar bun, în primul rând, trebuie să îți placă ceea ce faci. Apoi să înțelegi care este principiul de funcționare al unui ceas. Fiecare ceas are particularitățile lui, complicațiile lui. Fiecare producător vede altfel construcția ceasului și dispune altfel roțile. Deci nu toate ceasurile sunt la fel.
Oricum, nu ceasornicarul spune „eu sunt bun”, clientul va descoperi dacă ești bun sau nu.
Cea mai bună reclamă pentru un ceasornicar este clientul. Un client mulțumit este posibil să îți aducă încă doi, trei clienți, iar unul nemulțumit cu siguranță îți alungă 10.
În opinia mea, dacă cineva vrea să repare un ceas, trebuie să se informeze. Sunt forumuri pe internet, sunt grupuri de pasionați pe rețelele de socializare și recomandări de la cunoscuți.
Nu în ultimul rând, pentru a fi un ceasornicar bun, trebuie scule bune, trebuie aparate performante de verificat și testat acuratețea, etanșeitatea, trebuie mașini de spălat cu centrifugare, cu ultrasunet, winder pentru verificat și încărcat ceasuri automate, șurubelnițe și pensete de caliate. Câte dimensiuni de șuruburi sunt în ceas, tot atâtea șurubelnițe sunt necesare. Dacă folosesc șurubelnițe nepotrivite, risc să zgârii capul șurubului. Am clienți care sunt foarte exigenți în ceea ce privește integritatea ceasului. Când îl primesc de la reparat verifică, în limita posibilităților, fiecare șurub de pe spate, verifică cadranul să nu aibă urme de degete, geamul să fie perfect, iar faptul că am lucrat la garanții, m-a ajutat foarte mult.
- Ce investiție presupune o astfel de afacere? De unde va procurați aparatura și piesele necesare?
Ovidiu Țibichi: Investiția materială este considerabilă, însă investiția în educație este cea mai importantă. Cunoașterea și aplicarea unor metode de lucru moderne este esențială pentru a asigura o calitate ridicată pentru toate serviciile de ceasornicărie. De asemenea, fiecare firmă de ceasuri de lux din Elveția are metode specifice pentru anumite modele. Toate aceste cunoștințe sunt necesare pentru a putea face o prestație de calitate. Recomand celor interesați de ceasornicărie cursurile școlii WOSTEP din Elveția.
Calitatea este asigurată și de folosirea de piese de schimb originale direct de la producători precum Omega, Rado, Hamilton etc.
Adrian Rotariu: Pentru a utila un atelier de ceasornicărie sunt necesari peste 100.000. euro. Utilajele sunt foarte scumpe, sunt foarte precise și nu le produce oricine. Fiind o activitate de nișă, nu sunt mulți cei care le produc , deci și prețurile sunt pe măsură.
Piesele le procur din UE. Sunt firme specializate în comercializarea acestor piese și mă aprovizionez de la ei.
- Care este profilul clientului dumneavoastră?
Ovidiu Țibichi: Majoritatea sunt clienți care dețin cunoștințe peste medie în domeniul ceasornicăriei și dețin cel puțin câteva ceasuri mecanice de lux.
Adrian Rotariu: Marea majoritate a clienților mei sunt utilizatori de ceasuri. Am și clienți colecționari care au zeci de ceasuri în portofoliu, dar cei mai mulți sunt doar utilizatori. 80 % din clientela mea nu este din Iași. Acești oameni știu ce au la mână, cunosc valoarea ceasului trimis la reparat, știu ce rezerva de mers trebuie să aibă ceasul, știu care este abaterea maximă deci ceasul trebuie să meargă ca la carte . Orice reparație beneficiază de o perioadă de garanție de 12 luni.
- Care este cel mai scump ceas la care ați lucrat?
Ovidiu Țibichi: Posibil să fi depășit 50.000 de euro, însă pentru mine mai important a fost să observ și să înțeleg în ce constă calitatea ceasurilor elvețiene de lux.
Adrian Rotariu: Unul din cele mai scumpe ceasuri avute la reparat a fost un Roger Dubois Turbillon in valoare de 197.000 de euro. A fost un ceas complicat care a necesitat revizia periodică.
- Care a fost cea mai grea intervenție?
Ovidiu Țibichi: Poate primul ceas demontat complet, însă după mii de ore de practică știu că orice problemă poate fi rezolvată.
Adrian Rotariu: Ca și complexitate, cele mai grele reparații sunt cele la care trebuie să confecționez piese. Și au fost destule! Am strunguri, am freză, am posibilitatea să fac roti dințate. Nu pot cumpăra piese pentru ceasurile foarte vechi pentru simplul motiv că nu se mai fabrică.
- Cum avem grijă de un ceas? După cât timp de la achiziție trebuie să mergem la ceasornicar?
Ovidiu Țibichi: Grija pentru un ceas este recomandat să fie constantă. Săptămânal șters de praf cu o bucată de material din microfibră. Anual schimbarea curelei și verificarea etanșeității, însă cel mai important este revizia periodică o dată la 3-5 ani.
Adrian Rotariu: În ziua de azi ceasurile au devenit bijuterii. Sunt din ce în ce mai scumpe, mai complicate și, de multe ori, înnobilate cu metale scumpe. Ca orice mecanism și ceasul are nevoie de o întreținere periodică. Exact ca la motorul unei mașini și la ceas trebuie schimbat uleiul. Nu trebuie așteptat să se strice ceasul ca să mergem la ceasornicar. Dacă este servisat o dată la 4-5 ani, cu siguranță clienții se vor bucura de el mulți ani. Recomand ca atunci când megeți la un ceasornicar, să îl întrebați ce garanție vă oferă pentru reparație, ce garanție vă oferă pentru etanșeitate. Degeba repari mecanismul dacă nu este etanșa carcasă. La prima ploaie sau la prima transpirație intră umezeală în ceas și totul de distruge. Mecanismul ruginește , cadranul se deriorează iar ceasul își piede din strălucire. Pe cine dăm vina?
- Care este ceasul dumneavoastră preferat?
Ovidiu Țibichi: În prezent prefer ceasurile mecanice cu eșapament coaxial de la firma Omega. Este o inovație relativ recentă dar foarte importantă din domeniul ceasornicăriei.
Adrian Rotariu: Nu am un ceas preferat. Mie îmi plac toate. Dacă nu mi-ar place, nu aș putea să le repar. De regulă știu ce urmează să repar a doua zi. Dacă este un ceas mai complicat , caut informații pe internet, mă uit cum au abordat alți colegi de-ai mei acest ceas, ce probleme au apărut, cu ce s-au confruntat. La rândul meu, postez pe site-ul meu imagini din timpul intervenție, poate vor fi de folos cuiva.
- Ce ceas purtați?
Ovidiu Țibichi: Un ceas elvețian automatic care indică ora, minutele și dată inscripționat WOSTEP pe cadran.
Adrian Rotariu: Dețin multe ceasuri, de la modele vintage până la modele moderne, dar nu obișnuiesc să le port. La atelier, de multe ori, sunt nevoit să probez ceasurile la care lucrez și asta ar presupune să îmi scot de fiecare dată ceasul.
Ovidiu Țibichi – str Piata Unirii Nr 6 www.ceasornicarieiasi.ro
https://www.facebook.com/ceasornicarieiasi
Adrian Rotariu – ceasornicarie.ro
https://www.facebook.com/ceasornicarie.ro/
Andrei VILICHE
