Interviu în oglindă

• Ladislau Lăcătușu: ” Întârzierile în adoptarea noului PUG au făcut ca investitorii să aleagă alte locații, în afara Iașului sau în alte orașe”
•  Marian Jan Chirița: ” Zgârcenia cu care s-au aprobat proiectele imobiliare a împins la soluții care au sluțit orașul”

 Marian Jan Chirița și Ladislau Lăcătușu sunt arhitecți care se bucură de notorietate la nivel de breaslă, dar și de aprecierea colegilor și a funcționarilor din compartimentele administrației locale specializate în probleme de urbanism. Am încercat să aflăm de la aceștia răspunsuri la întrebări simple, dar care ne afectează direct sau indirect pe toți. Poate că ideile lor sunt diferite, dar răspunsurile sunt lucide și bine argumentate. Chirița și Lăcătușu ne explică de ce celebrul PUG întârzie să apară, care sunt implicațiile acestei tergiversări, de ce răsar monștrii arhitectonici în oraș, cum poate fi soluționată problema lipsei locurilor de parcare, dar și care sunt secretele carierei de arhitect.

1. De câțiva ani se tot lucrează la noul PUG. Cum vi se pare forma prezentată de Primărie în dezbatere publică? Ce îi lipstește PUG-ului și ce ar trebui modificat din proiectul supus dezbaterii?

 Ladislau Lăcătușu: Așteptările mele față de forma PUG-ului reactualizat sunt legate de experiențele neplăcute ce țin de PUG-ul actual, însemnând interpretări controversate, și de aici multe proiecte întârziate sau abandonate de diferiți investitori. În aproape toate UTR-urile din PUG-ul actual pentru orice fel de intervenții – construcții noi , extinderi, etc – trebuie făcut un PUZ, ori asta consider că e o situație anormală pentru un oraș cum este Iași. Regulamentul actual ne impune să facem PUZ-uri pe parcelă, în schimb analiza pe Regulamentul nou, în afară de zona centrală unde Legea 350/2001 impune PUZ CP, peste tot se vor obține autorizatii de construire fără PUZ –uri.

De exemplu, acum, în zona industrială, orice firmă care vrea să construiască o hală sau o fabrică, trebuie să realizeze un proiect PUZ, în prealabil, și abia apoi poate solicita obținerea unei autorizații de construire. Ori, durata acestui demers se poate întinde până la 24 de luni, ceea ce este inadmisibil de mult pentru un investitor de orice calibru ar fi acesta. De aceea, văd, în forma noului PUG, deschiderea orașului către investiții în infrastructură, industrie și imobiliare. Acest nou Regulament va încuraja investițiile noi în municipiu, apariția și dezvoltarea multor firme și mai ales, se va opri migrarea acestora către comunele limitrofe Iașului, unde acum pot obține ușor autorizații de construire.

Marian Jan Chirița: Nu se poate spune că se lucrează de câțiva ani, mai degrabă cred că au trecut câțiva ani de când orașul Iași a intrat într-o capcană. A fost predată soarta dezvoltarii Iașului unei firme străine de oraș la propriu și la figurat, Search Corporation fiind aceiași firmă care s-a ocupat și acum 18 ani de reactualizarea PUG – ului. Deoarece rezultatele actualului PUG sunt evidente de multă vreme, acestea fiind o sumă de eșecuri și greșeli urbanistice și arhitecturale, ar fi trebuit ca de la început să se lucreze la reactualizarea PUG-ului cu specialiștii în urbanism pe care îi are Iașul.  Câțiva ani de zile specialiștii în urbanism de la Search Corporation au făcut naveta București –Iași de trei – patru ori pe an cu un regulament nou desenat într-o mare bătaie de joc. Practic au venit cu regulamentul vechi ușor cosmetizat spunându-ne că orașul Iași ar trebui să rămână asa cum este, și că ideile îndrăznețe de dezvoltare nu ni se potrivesc. De ce să ne dorim clădiri înalte, zgârie nori sau pasaje pentru fluidizarea traficului? Problema lor a fost că ei au subestimat valoarea arhitecților din Iași și nu și-au imaginat că aceștia se vor uni într-o echipă care le va cere modificarea întregului proiect cu implementarea de soluții noi și curajoase de care orașul are nevoie. Search Corporation a încercat de două ori să predea regulamentul desenat, de fiecare dată venind cu câte un camion de maculatură pe care Primăria Iași a refuzat să o primească. S-a acceptat în final o colaborare cu echipa din Iași care a preluat întregul proiect. Astfel, s-au făcut modificarile necesare pentru a încuraja modernizarea și extinderea orașului și s-au obținut o mare parte din avize.

Este imposibil de căutat regulamentul perfect. Orașul are o structură urbanistică foarte complexă. Moștenește o tramă stradală veche care s-a mulat pe relief și astfel a rezultat un parcelar foarte diversificat, aproape haotic. Orașul ar trebui să se construiască ca un joc de lego, piesă cu piesă, încât întreg ansamblu să creeze o imagine unitară. Dar regulamentul actual nu permite acest lucru, el strică fiecare piesă de lego, o deformează, deoarece ele nu mai trec doar prin mâna creatorului, ci sunt mutilate de tot felul de frici și ezitări care vin de la persoanele care se amestecă în urbanism.

2. Întârzierile în adoptarea noului PUG au provocat discuții și scandaluri interminabile. Cu ce ne încurcă lipsa acestuia în momentul de față și ce plusuri va aduce adoptarea acestuia?

Ladislau Lăcătușu: Întârzierile în adoptarea noului PUG au făcut ca o serie de investitori să aleagă alte locații, în afara municipiului Iași sau în alte orașe. Firmele care au găsit un cadru legislativ local favorabil investițiilor au migrat către alte orașe mari ale României, care sunt pregătite pentru dezvoltare, cum sunt Cluj și Timișoara.

 Marian Jan Chirița: Regulamentul actual a fost întocmit de o firmă care nu a crezut în dezvoltarea orașului, din această cauză proiectantii au propus ca la orice investiție, indiferent dacă este minoră sau majoră, să se facă Proiecte Urbanistice Zonale (PUZ), astfel încât aceasta corvoadă de a face urbanism a intrat în reflex. Chiar dacă regulamentul actual are o serie de soluții, acestea sunt trecute sub formă de recomandări. Cu alte cuvinte, orașul Iași nu a avut un PUG timp de 18 ani, ci un îndemn eroic de a face PUZ – uri pentru orice.

Cei de la Search Corporation s-au spălat rapid pe mâini pentru a nu avea răspundere spunându-ne că trebuie să facem PUZ-uri la orice lucrare. Legislația  s-a modificat și PUG –ul nu  se mai poata aplica, în acest moment o mare parte din oraș este blocat. Aceste blocaje vin și pe fondul unor modificari aberante ale legii 350:

• CUT – ul se mareste prin PUZ doar cu 20% o dată – Catastrofă! În zona CP (Centru Protejat) avem Coeficient de Utilizare a Terenului de 0,9. Prin PUZ acesta se majorează cu 20%, deci devine 1,08. Imposibil de construit măcar P+4 în multe zone unde există rezerve de teren și unde se poate construi și chiar mai înalt. În zonele de LV (Locuințe pe Versant ) CUT-ul este extrem de mic – 0,3. Aici avem nenumărate terenuri care sunt pe zona de platou dar în mod aberant figureaza pe LV.
• Nu se mai fac PUZ-uri pe terenurile care figurează ca propuneri de parc P1. O altă aberație deoarece cei de la Search, acum 18 ani, ca să le iasă socotelile la Mediu, pentru a avea 26 mp spațiu verde pe cap de locuitor, au desenat parcuri pe terenurile oamenilor și au umplut orașul cu astfel de parcuri virtuale. Acești oameni au făcut PUZ-uri și au reparat abuzurile făcute de Search. Dar legea modificată blochează foarte multe terenuri unde acum nu se mai poate construi nimic, deși o altă lege aprobată acum doi ani spune că Primariile nu mai pot propune parcuri pe terenurile private.

–      CUT-ul maxim în România este 4, dar se pot propune zone cu CUT mai mare de 4 doar prin PUG. Pentru a proiecta clădiri cu 30 – 40 etaje ai nevoie de CUT 15-20. Pe asemenea indici spațiali, propuși cu mult curaj, s-au construit clădirile înalte în toată lumea. Ce ar însemna o astfel de clădire în orașul Iași? Ar fi cea mai bună carte de vizită care ar îndemna investitorii in a avea curaj și încredere în orașul nostru. Astfel de investitori au fost în Iași dar au descoperit că asemenea clădiri nu se pot construi și au plecat mai departe către București, Timișoara, Cluj si alte orașe.

3. În spațiul public au apărut în ultimii ani mai multe scadaluri legate de diferite proiecte imobiliare. Pe de o parte dezvoltatorii se plâng de faptul că Primăria le pune piedici, iar pe de altă parte există cetățeni care se plâng că se construiește haotic. Care este adevărul?

Ladislau Lăcătușu: Adevărul este pe undeva la mijloc. În viziunea multor persoane, fără experiență în domeniul arhitecturii și urbanismului, a construi în zona centrală, sau a construi clădiri înalte înseamnă a construi haotic. Primăria trebuie să autorizeze un proiect conform legilor în vigoare, ținând cont atât de cerințele dezvoltatorilor cât și de condițiile de urbanism. Cetățenii trebuie să înțeleagă că dezvoltarea unui oraș se face prin construcții noi sau modernizări de clădiri vechi, conform prevederilor unui Proiect Urbanistic General. Pe de altă parte, întârzierea proiectelor are loc și din cauza lipsei acute de personal din Serviciul de Urbanism al Primăriei.

Marian Jan Chirița: Guvernanții au vrut să dea senzația că orașul este al oamenilor. Acest lucru s-a copiat din occident unde marile transformări urbane s-au încheiat, unde orașele se extind foarte mult la periferie pentru că au centre deja supraaglomerate. Această lege de a face transparente propunerile urbane îngreunează evoluția orașului. Confortul propriu pentru fiecare cetățean este mai important decât modernizarea orașului. Oamenii au devenit negativiști pentru aproape orice se construiește în oras deoarece orice șantier blochează, produce mizerie, îngreunează traficul. Primăria este prinsă descoperită în fața presiunii dezvoltatorilor deoarece încă se lucrează cu PUG –ul de acum 18 ani. Chiar dacă există bunăvoința declarată de către autoritățile locale, partea legislativă cât și PUG –ul obstrucționează.

Din păcate, fiecare clădire construită este ca o bulină colorată care se lipește pe harta orașului. Regulamentul, în loc să creeze unitate, el împinge la diversitate și la abordarea de soluții anapoda . Fac referire la clădirile ciupercă, unde s-a câștigat prin console, la acoperișurile frantuzești unde s-a mai câștigat un etaj, acoperișuri care nu au ce caută în multe zone din oraș. Zgârcenia cu care s-au aprobat multe proiecte de genul acesta a împins la astfel de soluții care au sluțit orașul. Dacă s-ar fi acceptat POT mai mare nu am fi avut clădiri ciupercă, dacă am fi acceptat ca acoperișul hidos mansardă să fie un etaj normal am fi salvat orașul de la aceste situații cu care nu ne mândrim.

De la instituția Arhitectului Șef a lipsit dialogul constructiv. Uneori se vede de la o poștă că anumite cereri de modificări la proiecte sau anumite completări se fac pentru a mai bloca o investiție. Este suficient să vezi biroul unui arhitect ca să îți dai seama ce este mai întâi în mintea lui, apoi ca să înțelegi cum vede el orașul. Daca este dezordine, peste tot este dezordine. Ce se întâmplă dacă și biroul Arhitectului șef este în dezordine?

În țările civilizate implicarea populației în dezvoltarea urbană are o limită. De obicei, această limită nu se depășește atunci când este vorba de investiții private și de decizii asumate de specialiști.  Dar urbanismul la noi a devenit subiect de scandal atunci când orice investiție este prezentată ca un gest de persecuție, de abuz și de aroganță.

4. Vedem în oraș multe construcții hidoase și altele complet nefuncționale. Există o problemă în ceea ce privește pregătirea și imaginația arhitecților sau vina este exclusiv a beneficiarilor și constructorilor?

Ladislau Lăcătușu: Proiectele autorizate ale arhitecților respectă standardele de proiectare, dar sunt însă schimbate în execuție de către beneficiar, care ține cont de „sfaturile” unor constructori, care de fapt de multe ori nu înțeleg proiectul… Dar este adevărat că și pregătirea noilor generații de arhitecți sub îndrumarea unor arhitecți cu experiență este la fel de importantă în obținerea unei arhitecturi de calitate.

Marian Jan Chirița: Cele mai multe clădiri sunt struțo-cămile. Așa este atunci când se cere: parcare, loc de joacă, loc pentru pubele gunoi și spațiu verde pe aceiași parcelă, la orice construcție. Regulamentul de parcare este total depășit. Înghesuim mașini în toate subsolurile, la toate clădirile și din această cauză construim structuri pentru parcare pe care cu greu se poate suprapune funcționalul de locuinte. Diverse interpretări ale normativelor de la Mediu, Sănătate, Pompieri, Apărare Civilă, Monumente, suprapuse pe diverse interpretări de la departamentul de urbanism, sunt cauza pentru cele multe eșecuri estetice de compoziție arhitecturală. Frustrările legate de perioadele interminabile pentru a aviza un proiect duc la banalizarea și simplificarea investițiilor. Practic nu există, din partea autoritatilor, susținerea și încurajarea calității estetice a clădirlor.

O altă problemă o reprezintă prețul de dumping practicat de mulți arhitecți care nu au cum să asigure o calitate a unui proiect tăind costurile esențiale.

5. Ce înseamnă să fii un arhitect bun? Cum se măsoară succesul unui arhitect?

Ladislau Lăcătușu: Un arhitect bun trebuie să fie un creator vizionar, care să găsească modalități de a îmbina istoria cu prezentul și să prefigureze spații funcționale pentru viitor, ținând cont de o multitudine de factori: mediul înconjurător, spațiul geografic, economic, cultural și politic; în același timp, arhitectul trebuie să găsească și alternative viabile de armonizare în spațiul disponibil pentru proiectul propus.

Un arhitect bun trebuie să conștientizeze faptul că este creator, nu doar de clădiri, ci și de idei noi, de sentimente și emoții pentru cei ce vor locui sau munci în acestea.

De aceea, un arhitect trebuie să aibă cunoștințe solide artistice și tehnice, să fie permanent la curent cu inovațiile în domeniul construcțiilor dar și cu materialele noi apărute pe piață.

Succesul unui arhitect vine atunci când munca și ideile sale, cuprinse în proiectele lui, prind viață și transmit mai departe mesaje, atât culturale- clădirea care devine parte din patrimoniul construit al urbei- dar și tehnice – arătând că există soluții sustenabile de viitor .

Marian Jan Chirița: Te consideri un arhitect bun atunci când simți că ai predat un proiect de calitate, în sufletul tău știi și te consideri un învingător și mai știi că nu ai trădat orașul. Te consideri un arhitect bun când cei care apelează la tine vin pentru calitate și nu pentru tot felul de minciuni care s-au construit în jurul tau. Cei care vor calitate au răbdare să aștepte și construiesc proiectul împreună cu tine, etapă cu etapă. Ei știu că nu faci minuni și că reușitele proiectelor de urbanism sau arhitectură vin după o muncă îndelungată. Acolo unde există politețe și respect se simte și harul trimis de Dumnezeu. Cele mai frumoase proiecte le-am construit cu oamenii care m-au respectat. Am cunoscut și dezvoltatori cu care nu am lucrat și m-am bucurat pentru asta.

Ca urbanist bun trebuie să înțelegi și să respecți orașul. Trebuie să cauți soluții de a dezvolta și moderniza orașul cu baza legală, așa cum este ea.

Un Arhitect  Șef bun știe cum să țină investitorii aici, știe cum să încurajeze dezvoltarea și poate să interpreteze legislația în spiritul ei.

6. Când vom vedea în Iași clădiri sau dezvoltări urbane care să înglobeze tehnologiile și inovațiile de ultimă oră: construcții independente energetic, construcții inteligente, construcții futuriste?

Ladislau Lăcătușu: În următorii cinci – zece ani, construcțiile independente energetic se vor impune în spațiul construit al Iașului, ca și în restul țării, pentru că trebuie să ne îndreptăm către un viitor al locuințelor ecologice conectate la tehnologiile de ultimă oră.

Marian Jan Chirița: Construcții independente energetic vom vedea în scurt timp deoarece ne obligă legislația Europeană să facem acest lucru. Există inițiative de a construi astfel de proiecte pe fonduri nerambursabile. Astfel a fost inițiativa unui dezvoltator imobiliar de a construi un campus universitar independet energetic și a unei companii de a construi o clădire de birouri sustenabilă 100%. Mai greu va fi cu locuințele colective unde astfel de soluții se vor implementa când va exista obligativitatea de a se folosi astfel de sisteme. Cartierul Newton din Tătărași este printre puținile care propun promovarea de soluții moderne de supraveghere și comandă folosind curenți slabi.

Construcțiile futuriste sunt semnalele evidente de prosperitate. Orașul are nevoie de un buget uriaș pentru astfel de investitii. Si aici dau cateva exemple:

• Avem un buget mic și ne bucurăm să cheltuim numai bani care vin pe axe de dezvoltare, dar acești bani nu permit investiții pentru a personaliza și pentru a investi în opere arhitecturale.
• Aeroportul Iași, ar fi trebuit să fie cartea de vizită pentru cei care viziteaza orașul. Cele două Terminale, T2 și T3, sunt două banale hale uriașe.
• Spitalul de Urgență vine ca un prototip de la minister și nu se accepta unul personalizat, reinventat pentru oraș și zonă.
• Sala de sport, vine ca prototip de la Minesterul Dezvoltării atât timp cât se va construi cu fonduri de la minister.
• Un muzeu modern – orașul nu își permite să investească surse uriașe într-un astfel de muzeu până când nu se creează un echilibru legat de numărul de copii, grădinițe, școli și licee.
• Opera – Proiect de care orașul are nevoie, poate fi un proiect de referință dacă și amplasamentul va permite lucrul ăsta.

În rest, toate gesturile arhitecturale în această direcție de a încuraja soluțiile futuriste sunt respinse și criticate sistematic.

7. Cea mai presantă problemă a municipiului o reprezintă aglomerarea urbană și lipsa locurilor de parcare. Care este soluția dumneavoastră pentru această problemă?

Ladislau Lăcătușu:  Parcările subterane trebuie prevăzute atât în zonele centrale cât și în cele rezidențiale. Există la ora actuală soluții inteligente de parcare, automatizate, care pot parca un număr mare de autovehicule într-un spațiu relativ mic, subteran sau suprateran, fără a fi nevoie de căile auto de acces dintr-o parcare clasică, rezolvând astfel o problemă stringentă a orașului; dar această soluție va fi viabilă când o parcare devine o afacere profitabilă atât pentru investitorul privat cât și pentru Primărie.

Marian Jan Chirița: Aceasta este o problemă gravă care nu a apărut dintr-o dată! Aprobarea construirii de cartiere întregi de locuințe la periferie și în localitățile învecinate s-a făcut fără a se lucra în paralel și la infrastructura acestor zone sau la infrastructura de legătura dintre aceste zone și oraș.

Acolo unde nu ajung mijloacele de transport în comun este clar că cei ce stau acolo s-au echipat cu mai multe autovehicole în familie. Cei care vin în oraș dimineața cu autovehiculele personale nu au nici o idee unde pot să parcheze. Cel mai important lucru de făcut este construirea de parcări supraetajate la intrările în oraș,  iar cei care merg la serviciu pleacă de la parcări cu autobuze microbuze, tramvaie etc. Trebuiesc înființate centre de cartier în zonele periferice, acolo unde orașul s-a extins, cu grădinițe și școli generale pentru a diminua din miile de mașini care vin cu copiii la grădinițele și școlile din Iași.

În oraș trebuie încurajată  circulația cu mijloacele de transport în comun. Cei care intră cu mașinile în zonele centrale vor plăti tarife mari la parcările care există acum. Trebuiesc încurajate parcările private și create parteneriate cu Primăria Iași.

Singura șansă pentru a se circula civilizat în Iași o reprezintă crearea de străzi cu sens unic în zona centrală, dar și crearea de noi pasaje supra și subterane, așa cum sunt ele prevăzute în noul PUG.

Trebuie descurajate investițiile cu parcări în zona centrală pentru a se micșora poluarea și pentru a se reduce traficul auto. Clădirile din zona centrală pot avea parcări și la un kilometru distanță.

Rareș Neamțu