- Recent, Camera Deputaților a adoptat proiectul pensiilor speciale! De ce refuză PSD și PNL să facă o reformă corectă a sistemului de pensii? De ce nu se modifică legea pentru ca toate pensiile să fie calculate pe principiul contributivității?
Nu a fost vorba de vreun refuz pentru ca reforma să fie una corectă. Obiecțiile Curții Constituționale a României au dus la aceste modificări blamate de toată lumea, modificări care însă au condiționat România de obținerea unei noi tranșe din fondurile PNRR. S-a dorit aplicarea principiului contributivității, dar au apărut aceste categorii ce au dat lucrurile peste cap. Poate că pe viitor, odată cu finalizarea procedurilor din PNRR, lucrurile se vor schimba.
2. De ce PSD nu dorește reforma sistemului public, în sensul reducerii numărului de posturi din aparatul administrativ?
PSD nu dă înapoi de la acest obiectiv deja asumat. Aparatul public este unul mai umflat ca niciodată, trebuie să recunoaștem acest lucru. Mai întâi se va trece la eliminarea posturilor neocupate, la comasarea unor birouri și servicii unde se impune acest lucru. Vedeți că s-a propus și limitarea mandatelor demnitarilor din administrația publică, deci nu cred că se poate vorbi de vreo teamă din acest punct de vedere. Poate fi interpretat că fiecare partid își dorește să își protejeze proprii oameni din aparatul administrativ, dar acest lucru trebuie să țină de domeniul trecutului.
3. Fostul premier Florin Cîțu a atras atenția asupra faptului că producția industrială s-a prăbușit cu 5,1 la sută în primele opt luni din 2023 față de 2022! Cum explică PSD aceste probleme din economie și ce măsuri vor fi luate pentru redresare?
Fostul premier a fost cel care a îndatorat România nepermis de mult printr-o serie de împrumuturi externe, nu s-au făcut măriri de pensii, iar PNRR a fost avizat pe repede înainte, lucruri care acum trebuie toate corectate. PSD trebuie să refacă din mers aceste disfuncționalități. Problemele din economie sunt în acest moment firești, sunt în ton cu ceea ce se întâmplă peste tot în Europa. Sunt măsuri fiscale care contribuie la redresarea economiei, la echilibrarea bugetului, măsuri care trebuie adoptate cât mai repede. Sunt timpuri complicate, pășim pe gheață subțire, nu doar noi, ci și „case mai mari”. Se salvează cine cunoaște echilibrul și înțelepciunea. Avem nevoie de calm, constanță și coerență în decizii.
4. Sub conducerea PNL- PSD, România înregistrează cel mai mare eșec în privința absorbției fondurilor europene! De ce nu este capabilă această guvernare să obțină banii europeni ?
România se bate pentru absorbția fondurilor europene, iar Guvernul ia toate măsurile pentru ca acest lucru să se întâmple în condiții normale. Au fost problemele cunoscute în ceea ce privește tranșele din PNRR, probleme care au pornit de la vechea guvernare de dreapta. PSD și-a asumat o mai mare absorbție de fonduri europene. Nu putem vorbi de vreun eșec, cât timp România și-a asumat să îndrepte erorile anterioare, tocmai pentru a nu rata vreo finanțare europeană.
5. Faceți parte din Comisia din buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților! Ce soluții oferă Parlamentul României la situația critică privind datoria externă a țării și împrumuturile tot mai mari pe care le contractează Guvernul?
Această ”situație critică” este ca o moștenire a vechii guvernări. Parlamentul a luat act de asumarea Guvernului pe pachetul de măsuri fiscale, menit a redresa deficitul. Guvernul actual nu a intrat în noi împrumuturi, așa cum a făcut, de exemplu, Executivul condus de Florin Cîțu, ci caută să reducă aceste sume.
6. Încasările la bugetul de stat sunt mai mici cu 23 miliarde lei față de nivelul luat în calcul la construirea bugetului. Cum va fi acoperită această gaură de către Guvernul Ciolacu?
Guvernul Ciolacu a luat un set de măsuri pentru ca încasările la buget să crească. Suprataxarea companiilor este una dintre măsuri, dar asta poate însemna ca sumele respective să vină tot de la contribuabili. O altă măsură este cea privind reducerea propriilor cheltuieli ale statului, măsură care va avea menirea de a limita risipa.
7. Podul de la Brăila, atât de mult așteptat de locuitorii din zonă, dar și de sute de operatori economici și de turiști, are deja probleme cu denivelări și fisuri. De ce România nu poate gestiona corect un astfel de proiect prea mediatizat, dar care ascunde atât de multe probleme? Exemple sunt destule.
Lucrările la podul de la Brăila nu sunt recepționate încă, iar constructorul trebuie să refacă proiectul pe cheltuiala proprie. Avem nevoie de astfel de investiții și nimeni nu trebuie să își bată joc de ele. Poate că întreg proiectul necesită o atenție mai deosebită din partea autorităților responsabile,mai ales că vorbim de o lucrare strategică.
8. Sunteți membru în Comisia pentru transporturi și infrastructură. Care este obiectivul Guvernului în perioada următoare în ceea ce privește infrastructura rutieră din Regiunea de Nord -Est, lăsată de fiecare dată la urma marilor proiecte?
Moldova a fost lăsată în așteptare în ultimii ani și tratată mereu doar cu promisiuni. Însă lucrurile se schimbă ușor, mai ales din punct de vedere al infrastructurii. Dacă vorbim de autostrăzile A7 și A8, atunci situația e clară. Sunt in derulare și proiecte de drumuri expres, investiții asumate de Ministerul Transporturilor. Important este că România a atras bani din PNRR și alte surse europene, iar o bună parte din fonduri au ajuns și în Regiunea de Nord -Est.
