Islanda, o țară cu numai 300.000 de locuitori, are mai mulți scriitori, mai multe cărți publicate și mai multe cărți citite – pe cap de locuitor – decât oricare alt stat din lume, relatează BBC.
În limba islandeză există și o expresie („ad ganga med bok I maganum”), care s-ar traduce literal prin „toată lumea are o carte în stomac” și care se referă la faptul că foarte mulți islandezi scriu cărți. Statisticile arată că unul din zece islandezi va publica o carte în decursul vieții sale.
„Mediul este destul de competitiv. Mai ales deoarece locuiesc alături de mama și de partenerul meu, care sunt și ei scriitori cu normă întreagă. Dar încercăm să publicăm în ani diferiți ca să nu concurăm prea mult unii cu alții”, a povestit pentru BBC romanciera Kristin Eirikskdottir.
În Islanda, foarte populare sunt scrierile „saga” (povestiri ce aparțin vechii literaturi scandinave, în care faptele istorice se împletesc cu elementele mitologice). Datând din secolul al XIII-lea, saga islandeze spun povestea popoarelor scandinave care au ajuns pe insulă începând cu secolul al IX-lea.
Saga continuă să fie scrise și în prezent. În Islanda, fiecare gheizer sau cascadă are atașată o poveste cu eroi din vremuri antice, iar băncile din spațiile publice au un cod de bare astfel încât trecătorii care vor să se odihnească să poată asculta o poveste pe smartphone cât timp stau pe bancă. UNESCO a desemnat Reykjavik, capitala Islandei, Oraș al Literaturii.
„Suntem o nație de povestitori”
„Scriitorii sunt respectați aici. Trăiesc bine. Unii dintre ei chiar primesc un salariu”, spune Agla Magnusdottir, director al Centrului Islandez pentru Literatură, prin care statul oferă susținere financiară pentru literatură și traduceri.
„[Islandezii – n.r.] scriu de toate: saga moderne, poezii, cărți pentru copii, ficțiuni erotice, dar cel mai mare avânt îl au acum scrierile polițiste”, spune ea.
Romancierul islandez Solvi Bjorn Siggurdsson spune că scriitorii din prezent trebuie să le fie recunoscători celor din trecut: „Suntem o nație de povestitori. Când era întunecat și frig nu aveam nimic altceva de făcut. Datorită saga medievale, am fost mereu înconjurați de povești. După obținerea independenței față de Danemarca în 1944, literatura ne-a ajutat să ne definim identitatea”.
Cărțile scriitorului islandez Halldor Laxness, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1955, sunt vândute în benzinării și în centre turistice din toată insula. Localnicii își numesc pisicile după Laxness și fac adevărate pelerinaje la casa acestuia.
„Când Laxness a câștigat Premiul Nobel în 1955, el a pus literatura islandeză modernă pe hartă. Ne-a dat încredere să scriem”, mai spune Siggurdsson.
(Sursa: Yahoo!News)
