Gabriel Surdu, PSD-istul care în mandatul trecut a sprijinit, dar și a beneficiat de pe urma mașinăriei de vot care a aprobat cele mai controversate proiecte imobiliare, revine cu un PUZ „nebunesc” @ Acesta vrea să construiască două blocuri cu 10 și respectiv 6 niveluri pe un versant aflat la intersecția străzilor Păcurari și Florilor @ Indicatorii urbanistici ai proiectului sfidează regulamentul zonei @ Surdu vrea clădiri înalte de 33 metri și 21 de metri și un procent de ocupare a terenului de 60% @ Pe un teren învecinat cu o suprafață aproximativ egală, în 2017, a fost aprobat un PUZ pentru o clădire înaltă de doar 16 metri cu un procent de ocupare a terenului de doar 25% @ Zona este una protejată istoric, fiind în perimetrul Curții Domnești și împânzită de clădiri cu valoare de monument istoric @ Locuitorii din zona străzii Florilor sunt revoltați @ „Am discutat ce cetățenii din zonă direct afectați de aceste proiecte imobiliare ce se doresc a fi realizate și, în mod cert, exista mai multe semne de întrebare in privința legalității și, mai ales, oportunității”, spune Răzvan Timofciuc, membru al Comisiei de Urbanism
În mandatul trecut, din postura de consilier local PSD, Gabriel Surdu l-a sprijinit pe Mihai Chirica să treacă proiectele pentru care a fost necesară aprobarea Consiliului Local. Primăria Iași l-a răsplătit cu un sprijin pe măsură în privința proiectelor sale imobiliare.
Surdu revine în forță și vrea să trântească la câțiva zeci de metri de Fundație, pe un teren aflat la intersecția străzilor Păcurari și Florilor două blocuri, înalte de 33 și 21 de metri, dar și cu o amprentă la sol de 60 la sută din suprafața totală.
Proiectul lui Surdu sfidează tot ce s-a construit de jur împrejur, zona fiind construită preponderent cu case. Peste drum au fost ridicate în anii ’50, „blocurile rusești”, cu parter și trei etaje.
Lângă Surdu, Schrotter poate să construiască o singură clădire de 7 ori mai mică
Proiectul propus de două dintre firmele lui Gabriel Surdu se numește „PUZ – Reactualizare Plan Urbanistic de Detaliu aprobat prin HCL nr. 475/29.11.2007”.
La prima vedere, intențiile lui Surdu sunt de a actualiza un proiect vechi de aproape 14 ani, însă prin noul PUZ, indicatorii urbanistici sunt aproape dublați.
Cel mai recent PUZ din zonă a fost aprobat în 2017, la solicitarea soților Zaharia și Irina Schrotter. Aceștia dețin în imediata vecinătate un teren în suprafață de aproximativ 1.700 mp. Prin comparație, terenul vizat de proiectul firmelor lui Surdu are o suprafață de aproximativ 2.000 mp.
Tot prin comparație, se observă că indicatorii urbanistici aprobați prin PUZ pentru terenul deținut de Schrotter sunt mult mai mici față de cei propuși de Surdu. Astfel, PUZ-ul soților Schrotter se referă la o singură clădire cu POT=25%, CUT=0,96 mp și un regim de înălţime: D+P+3E-4E (partial) de maxim 16 metri
Pe de altă parte, clădirile lui Surdu vor avea 33 de metri și respectiv 21 de metri, POT va fi de 60%, iar CUT de 6,67. În plus, unul dintre blocuri va avea 7 etaje, parter, demisol și două niveluri în subteran.
Locurile de parcare, un mister. Spații verzi inexistente
Documentația PUZ propusă Primăriei Iași spre aprobare nu lămurește problema locurilor de parcare și a spațiilor verzi. Totul este învăluit în mister. Astfel, dezvoltatorul cere ca PUZ-ul să fie aprobat pe „încredere” și pe „ochi frumoși”, făcând însă promisiunea că va lămuri cele două probleme în momentul în care va ajunge la stadiul de autorizare a proiectului, atunci când va realiza Documentația Tehnică pentru Autorizația de Construire (DTAC).
„NECESAR LOCURI DE PARCARE: Necesarul de locuri de parcare pentru terenul studiat se va face la faza DTAC. Asigurarea locurilor de parcare se va face conform HCL 425/2007 si HG 525/1996.
(…)
SPAȚII VERZI: Procentul insumat de 90% reprezentand constructii propuse si circulatii este un procent maxim si poate fi diminuat in favoarea spatiilor plantate”, se arată în documentația PUZ.
Vecinii sunt revoltați. Versantul este străbătut de izvoare subterane
Proiectul imobiliar este contestat de locuitorii din zonă, proprietari ai caselor din zona străzii Florilor.
Unul dintre motivele de îngrijorare vizează stabilitatea versantului care este străbătut de izvoare subterane. Problema a fost rezolvată de autoritățile locale în perioada regimului comunist, când apele subterane au fost captate și dirijate printr-un sistem de chesoane.
Locuitorii din zonă s-au adresat și consilierului USR/PLUS Răzvan Timofciuc, membru al Comisiei de Urbanism, pentru a analiza documentația PUZ atât din perspectiva legalității cât și din cea a oportunității.
„Am discutat ce cetățenii din zonă direct afectați de aceste proiecte imobiliare ce se doresc a fi realizate și, în mod cert, exista mai multe semne de întrebare in privința legalității și, mai ales, oportunității. Indicatorii urbanistici ce se doresc a fi aprobați de CL sunt cu mult mai mari decât indicatorii zonei și cei prevăzuți pentru zone de versanți, cum este cea pe care se dorește edificarea clădirilor.
Mai mult, sub unul dintre terenurile pe care se dorește construirea unei clădiri P+7 trece unul dintre chesoanele Primăriei pentru stabilizarea zonei.
Acum suntem in etapa de consultare publică, vecinii direct afectați au precizat in raportul de informare obiecțiunile cu privire la proiect, sperăm ca departamentele de specialitate din Primărie vor tine cont astfel încât forma finală a proiectul să fie un compromis rezonabil între dorința dezvoltatorului și solicitările cetățenilor care locuiesc în acea zonă”, a declarat Timofciuc.
