Masivul Șureanu este un loc ascuns al României unde poţi călători în trecut pentru că aici poţi număra doar câteva sate şi nicio bucată de asfalt.
Doar enduristii şi pasionaţii de off-road mai fac gălăgie din când în când pe vreo culme, ori un deal. Încă mai sunt şi indivizi atraşi de mirajul aurului dacic, spun unii.
După o iarnă prea blândă, lucru neobişnuit pentru Munţii Sureanu, satele împrăştiate şi stanele cocoţate te miri unde încep să revină la viaţă. Ţăranii din Târsa, ori Ursici, epuizează ultimele stocuri de fân pentru animalele pe care încă le mai ţin pe lângă case. Nu au timp deloc de stat la poveşti. Oricum, în mai toate satele din zona faci cel puţin o jumătate de oră de mers pe jos până la cel mai apropiat vecin.
În Sureanu, ciclurile naturii şi ale vieţii, în general, se derulează absolut la fel de sute şi sute de ani. Se păstrează inclusiv diferenţa de două-trei săptămâni între momentul înfloririi copacilor la şes, şi cel al copacilor de la munte. Nimic nu se schimbă aici.
Sursa: caplimpede
