Ilinca Gorodenco este una dintre puținele femei somelier. Însă, după cum chiar ea declară, numărul femeilor care au pornit pe acest drum este într-o continuă creștere. Ilinca este somelier la „Treaz & Nu” și se numără printre câștigătorii concursului „Marea Degustare de la Iași”. Care sunt atuurile unei femei în această lume, dar și cum alegem vinul și cu ce mâncăruri îl combinăm, aflați din rândurile de mai jos.
- De unde pasiunea pentru vin? Când ați știut că vreți să deveniți somelier?
Trebuie să recunosc că prima dată a existat pasiunea pentru HoReCa. Fiind de loc din Republica Moldova, am ospitalitatea în sânge, iubesc să fiu gazdă, iar meseria de somelier mi s-a părut că mi se potrivește mănușa, permițându-mi să comunic mai mult cu oamenii, să spun o poveste, să ajung chiar să îi cunosc cu adevărat pe cei pe care îi servesc. Vinul este mult mai mult decât o simplă băutură. Este un catalizator social. Să înveți despre vin îți ia toată viața, și cu cât mai mult îl cunoști, cu atât mai misterios, ba chiar mistic, ți se pare, iar din momentul în care ajungi să îl iubești, nu te poți abține de la a împărtăși cu ceilalți descoperirea pe care ai făcut-o. Așa mi s-a întâmplat și mie. Am luat microbul, m-a fermecat, și nu am mai vrut să fac altceva.
- Sunt multe femei în acest domeniu? Cum este să fii femeie în lumea vinului, o lume domminată de bărbați?
Altă întrebare! Glumesc! Nu mai suntem în etapa de a ne demonstra valoarea ca femei în lumea vinului, deja suntem primite cu brațele deschise. Numărul femeilor din acest domeniu este în creștere, și ritmul evoluției lor, al nostru, față de bărbații care au dominat lumea asta până de curând, este unul mai rapid, și nu e de mirare până la urmă, nu? Avem niște avantaje, de ce să nu recunoaștem? Suntem sexul mai plăcut la vedere, mai cald, mai empatic, transmitem emoție mai ușor, și asta ne ajută să spunem povestea vinului poate cu mai mult impact. Și lăsând asta la o parte, și anatomic suntem echipate mai bine pentru asta, nas, papile, ochi, toate un pic mai fine. Ați înțeles, avem de gând să continuăm în forță să invadăm acest minunat domeniu, și să îl romantizăm nițel.
- Care sunt criteriile după care ne ghidăm când vrem să alegem un vin bun, fie el roșu, alb sau rose?
În primul rând ar trebui să știm ce anume căutam, ce ne place, pentru ce ocazie este acel vin, îl asociem cu un preparat culinar sau îl bem ca atare, cât vrem să bem, și ce buget avem la dispoziție. De aici abia începi să stabilești care sunt acele criterii. Un răspuns succint la această întrebare nu se poate da. Fără un minim de cunoștințe, e destul de greu. Ideal ar fi să mergi la degustări, la târguri de vin și alte evenimente de acest gen, unde se pot învăța aceste cunoștințe de bază. Altfel, o soluție mai rapidă ar fi să te împrietenești cu un somelier, și să îl suni la nevoie pentru „consiliere”.
- Care este cea mai simplă regulă pentru a combina vinul cu mâncarea pe care o servim? Care este combinația dumneavoastră de vin cu mâncare?
O singură regulă nu există, asocierea culinară a vinului nu este o știință exactă, ci mai degrabă o artă. Dar există niște principii de bază. Cum ar fi că la mâncărurile mai grase merg asociate vinuri mai acide sau mai tanice, la dulce, asociem un vin mai dulce decât ce e pe farfurie, la picant evităm vinul cu nivel mare de alcool sau taninuri, dar căutăm mai degrabă vinuri care au un pic de zahăr rezidual. Asociem foarte bine vin local cu feluri culinare specifice locului, un vin mai dulce cu o mâncare mai sărată, sau unul baricat cu ceva afumat sau preparat la grătar pe lemne. Important este să reținem că trebuie să se creeeze un echilibru, să aibă aceeași intensitate aromatică, altfel se acoperă unul pe celălalt. Iar regula esențială, este să bei ce îți place.
- Cum ne dăm seama dacă un vin nu este bun atunci când ne este servit? La ce anume trebuie să fim atenți?
Vinul trebuie să miroasă a vin și să aibă gust de vin. Dacă atunci când îl miroși, sau îl guști, ți se pare că simți ceva nefiresc, cel mai bine este să chemi pe cineva să îl verifice, de dorit somelierul, dacă există. Dacă îl bei acasă, îi pui dopul la loc, și îl duci înapoi de unde l-ai luat, să ți-l schimbe. De asta e bine să ai măcar două sticle la îndemână, că să nu rămâi însetat în caz de ghinion.
- Aveți vinuri favorite?
Am câteva, dar nu fac un obicei din a mă întoarce prea des la ele, îmi doresc mereu să descopăr vinuri și crame noi, să învăț, și asta recomand tuturor consumatorilor de vin, să fie aventuroși.
- Cum au evoluat gusturile ieșenilor bautori de vin de-a lungul timpului?
Nu sunt cea mai indicată persoană pentru a da un răspuns documentat la această întrebare, nu mă recomandă nici vârstă, nici prea scurta-mi încă experiență în domeniu. Ce știu de la alții, mai mari că mine, din multe puncte de vedere, este că înainte preferința era pentru vinurile dulci, vinurile la carafă, și așa-zisul vin „de casă”. Am evoluat, bem vin îmbuteliat, bem vin sec-demisec, am înțeles că e necesar să plătim pentru un vin bun mai mult, să nu îl îndoim cu apă sau cu gheață, și să facem diferența între vinul de duzină și vinul premium. Încă învățăm, și de asta suntem responsabili noi, somelierii, aceasta este misiunea noastră de fapt, să educăm consumatorii, să creăm noi clienți pentru vin. Și mie personal asta îmi place grozav.
Andrei VILICHE
