Vă propun un exercițiu de imaginație pornind de la o întrebare:

Dacă știm cine suntem noi astăzi, cine vom fi mâine, știm?

Cumva trebuie să găsim un răspuns, trebuie să aflăm încotro mergem sau, dacă nu știm încă cu exactitate, este momentul să dezbatem, se analizăm și să decidem cu toții, spre binele tuturor, pt viitorul tuturor, dar mai ales .

O sugestie de deschidere a unui dialog public adresată tuturor oamenilor implicați, iubitori ai cetății, indiferent de domeniul de activitate.

Voi încerca în 3 episoade să deschid această dezbatere pe zona mea de interes civic și profesional:

• Mobilitate urbană și metropolitană
• Urbanism și arhitectură

Propuneri de măsuri concrete, pragmatice, administrative și investiționale, care, privite pe termen mediu, pot rezolva o serie dintre problemele cetății iar, privite pe termen lung, pot pune bazele unei politici de bune practici în privința înțelegerii și implementării cu succes a aspirațiilor comunitare viitoare legate de orașul modern, așa cum au fost demonstrate deja de alte orașe europene de mărime comparabilă cu orașul nostru.

Propuneri care pot fi judecate, acceptate sau respinse, în mod special criticate, deoarece, așa cum știm cu toții, conflictul naște progres, iar progresul ne vorbește despre viitor.

IAȘI, UN REFRESH AL IDENTITĂȚII

Printr-o simplă accesare Google, căutările reprezentative pentru Orașul Iași, astăzi, sunt următoarele:

Da, Iașul este orașul meu, al tău, al nostru, iar raportarea noastră la „casa noastră” va fi întotdeauna intimă, personală. Dintotdeauna, Iașul este „Orașul celor 7 coline”. O Romă, ceva mai tânără, ceva mai mică, ceva mai prietenoasă. Iașul este orașul marilor iubiri și, atât timp cat teii vor continua sa înflorească, vom rămâne veșnic îndrăgostiți. Orașul celor 3 Uniri, o distincție neprețuita pe care Istoria a hotărât să o așeze pe sufletul acestui oraș, dar o mare responsabilitate! Iași, orașul studenției tale. Da, pentru ca Iașul este dintotdeauna un oraș al culturii, al educației, al tinereții.

In opinia mea, Iașul, ca orice alt oraș modern de secol XXI are nevoie de un REFRESH AL IDENTITĂȚII.

Iașul nu mai are o industrie puternica. Istoria economiei a hotărât așa, iar revenirea la statutul de oraș industrial, cel puțin in secolul acesta, este improbabilă.

Secolul XXI se dovedește a fi extraordinar de concurențial iar lupta orașelor este dusă în principal pt. asigurarea resurselor de dezvoltare, cea mai importanta resursa fiind, desigur, OMUL EDUCAT, cu prioritate TÂNĂRUL EDUCAT.

Avem pentru aceasta toată infrastructura necesara: școli, licee, instituții de învățământ superior atractive, o industrie IT in plin proces de dezvoltare, infrastructura digitală, foarte curând servicii 5G, dezvoltare imobiliara explozivă (chiar daca nefericit controlată, cel puțin ofertantă pt. ceea ce înseamnă asigurarea unei locuințe), avem teatre, avem filarmonică, avem biblioteci, parcuri, grădini, cluburi, aeroport etc.

De ce ducem lipsă atunci?

De ATRACTIVITATE, după părerea mea. De atractivitate, explicată atât pragmatic cât și emoțional, astfel încât să maximalizăm mesajul de atragere a tinerilor educați si a antreprenorilor în orașul nostru.

Din acest motiv, începând chiar de mâine, Iașul va trebui sa dezvolte un nou concept care să răspundă calității vieții, așa cum este ea înțeleasa, căutată și asumată de tinerii educați, odată atrași aici fiind cu certitudine urmați de investitori importanți: IASI, ORAȘUL TINEREȚEI CREATIVE.

Cum putem construi acest concept?

Prin asumarea unor obiective concrete, măsurabile, a căror implementare trebuie începuta numaidecât:

1. Prin susținerea cu prioritate a dezvoltării INDUSTRIILOR CULTURALE și CREATIVE.
2. Prin dezvoltarea unui CENTRU MULTIFUNCȚIONAL DE NIVEL EUROPEAN dedicat CREATIVITATII și INTERACTIUNII CULTURALE (COWORKING SPACE).
3. Prin tot ceea ce definește, din perspectiva tinerilor noștri educați, ORAȘUL MEU.
4. INDUSTRIILE CULTURALE și CREATIVE

Fără a fi o enumerare limitativă, domeniile culturale de referință pentru ICC sunt:

• Arhitectura;
• Meșteșugurile;
• Design (grafic, vestimentar, de produs);
• Media digitale (dezvoltare software, web design, aplicatii mobile, dezvoltare jocuri web);
• Organizare in comunități creative (huburi culturale)

O estimare a contribuției industriile culturale si creative (ICC) la PIB-ul României pt 2020, anterioară crizei sanitare Covid-19, situa ponderea acestor domenii peste cea a agriculturii, cca.10%, deloc neglijabilă.

În Uniunea Europeana ICC sunt puternic promovate având cea mai mare dinamica de creștere, reprezentând cca. 11% din totalul companiilor, aducând economiei o plus valoare ce depășește 600 miliarde de euro și locuri de munca pentru 12 milioane de persoane, acoperind 40% din totalul acestui sector la nivel global.

Consider ca fiind prioritară implicarea municipalității în definirea și promovarea politicilor și acțiunilor de susținere și dezvoltare a industriilor culturale și creative și de generare a beneficiilor și efectelor intersectoriale în diferitele domenii și sectoare interconectate cu ICC, astfel încât Municipiul Iași să beneficieze cât mai mult din valoarea adăugată generată.

Devine necesară o politică de promovare intensă, pe toate căile de comunicare moderne, a disponibilității Municipiului Iași în susținerea dezvoltării ICC și atragerea interesului tinerilor antreprenori de la nivel național și european către interacțiune, dezvoltarea competențelor, de a încuraja conexiunile dintre industriile creative și hub-urile creative, spațiile de producție, fablab-urile, centrele culturale și cele comunitare deja funcționale pe întreg arealul Uniunii europene,  într-un oraș dedicat CULTURII și CREATIVITĂȚII care să își asume ca identitate a viitorului, urmând exemplul lui Mecena, protecția și sprijinirea culturii și științelor.

Industria IT este definită deja drept o industrie profitabilă, de sine stătătoare deja, prin dimensiunea sa economică gigantică părăsind grupul ICC. Iașul, ca și alte mari orașe ale țării, profită de câțiva ani de aportul acesteia la dezvoltarea urbei și sunt condiții de creștere în viitor.

Apare însă evident riscul dezvoltării monoindustriale a Iașului, iar acest aspect supune dezvoltarea orașului unui stres important privind stabilitatea sa economică pe termen lung.

Aici apare importanta ICC, ca un factor de echilibru în dezvoltarea economică sustenabilă a orașului, echilibrând cumva balanța viitorului.

2. CENTRU MULTIFUNCȚIONAL DE INTERS EUROPEAN dedicat CREATIVITATII și INTERACTIUNII CULTURALE (COWORKING SPACE)

Pentru atingerea acestui obiectiv care va avea efecte importante pe termen scurt, mediu si, în mod deosebit, pe termen lung, devine foarte necesară dezvoltarea unui HUB LOCAL cu deschidere națională si conectivitate europeană care să integreze toate laturile creativității specifice ICC într-un mediu propice dezvoltării tinerilor antreprenori, care să faciliteze contactul direct, învățarea și schimbul informațiilor, dezvoltarea competențelor, bunele practici antreprenoriale etc.  Un pol care să conecteze brandurile consacrate din industriile creative cu toți noii jucători din piață, cu start-up-urile, cu creatorii de conținut valoros, a căror produs finit are atât o valoare economică adăugată importată cât și valențe culturale, educative și de dezvoltare a abilităților de învățare, educare, experimentare.

Iașul are nevoie deja de o intervenție decisivă de recuperare a zonelor neglijate dar care au infrastructura urbană potrivită pentru asigurarea unei mobilități facile, de reconversie în arhitectura peisajului, în planificare urbană și design, ecologie și arhitectură.

Consider că cea mai potrivită  abordare ar fi o reprezintă abordare urbanistică de tip “Brown Field”, o intervenție decisivă în fosta zona industrială părăsită, revitalizarea acesteia, recuperarea și refuncționalizarea clădirilor existente. Mai mult, ar reprezenta un mesaj ferm în privința susținerii viitoarelor investiții private ale dezvoltatorilor imobiliari într-o zonă cu facilități existente și de capacități potrivite d.p.d,v. a mobilității urbane, care, la momentul acesta, este congestionată în zona centrală, locul în care se concentrează cu prioritate, astăzi, interesul acestora.

3. ORAȘUL MEU

Pentru a atrage interesul tinerilor creativi  și pt. a putea să sperăm la a-i transforma în cetățeni ai orașului, pt. a stopa exodul acelora dintre dumnealor care sunt deja ieșeni, orașul trebuie să se transforme a.i. să le poată oferi un mediu de viață și de dezvoltare personală și familială modern, curat, dinamic, coerent.

La momentul acesta, Iașul are o mulțime de hibe privind din perspectiva atingerii acestor deziderate, dar principale două dintre ele, care au efect imediat și manifestare agresivă sunt Mobilitatea urbană și metropolitană congestionată și Urbanismul incoerent, tributar intereselor investițiilor private generatoare de profit pe termen foarte scurt.

Aceste singure două aspecte neconforme generează un important sentiment de frustrare pt. cei mai mulți locuitori ai orașului, de neatractivitate prin perceperea unei calități scăzute a vieții și a mediului înconjurător, totodată o speranță foarte scăzută de relocare și de dezvoltare familială stabilă pentru potențialii noi locuitori, tinerii în mod special, o resursă cu potențial major și cu foarte mare căutare pt toți dezvoltatorii de industrii creative.

Cum putem interveni pt. a schimba aceste neconformități?

Prin responsabilitate, responsabilizare și competență!

Prin dragoste de oraș și prin conștientizarea și promovarea unui mesaj ferm: ORAȘUL ESTE AL TUTUROR, al nostru, locuitorii săi. Prin invitarea comunității la dialog și participare, prin măsurarea reală a aspirațiilor acesteia în dezvoltarea, modernizarea, protejarea mediului de viață și a speranțelor legate de viitor, prin respect față de viziunea și dorința comunității referitor la prezentul și viitorul orașului, prin RESPECTAREA IDENTITĂȚII ORAȘULUI și îmbogățirea acesteia în folosul tuturor.

Iulian Nicolau, arhitect

11.05.2020