Homeschooling-ul nu mai este o noutate. În ultimele decenii, tot mai mulți părinți, chiar și din România, au optat să se ocupe de toate aspectele educației copiilor lor, fără să îi înscrie la o instituție clasică de învățământ.
Homeschooling-ul este practicat de sute de familii din ţara noastră, care şi-au scos copiii din sistemul clasic de predare şi au ales o alternativă de educare, prin care părinţii se implică 100% de educaţia copiilor, alături de o adaptare a curriculei sau a materiilor şcolare în funcţie de preferinţele şi afinităţile copiilor.
Educația la distanță a câștigat teren
Cristina Apostol a învățat 3 ani la o școală din Marea Britanie, iar de anul trecut, de când s-a întors în România învață în sistem homeschooling.
„M-am obișnuit să învăț de acasă, să îmi fac programul cum vreau și să mă axez pe materiile care îmi plac. La o școală de stat sau privată nu aș fi putut să fac acest lucru.
Mi-am dezvoltat abilitățile în domeniul IT, m-am axat pe informatică și pe matematică, mai mult decât pe limba română, de exemplu.
Țin minte și acum că mama m-a pus să aleg între școala privată și homeschooling. Costurile fiind aproape asemănătoare. Ea era reticentă, pentru că la noi nu prea se practică acest sistem de învățare. Însă după ce a văzut că mă descurc a început și ea să mă încurajeze”, a spus Cristina Apostol, pentru Ziare.com
Cum se face înscrierea în sistemul homeschooling
Pentru a face homeschooling, părinţii trebuie să îşi înscrie copiii la o „şcoală-umbrelă”, unde, contra unei taxe anuale deloc de neglijat, vor primi în cadrul programei platformei de homeschooling materiale didactice sau îndrumări pentru parcurgerea materiei.
Unele dintre aceste instituţii oferă chiar lecţii cu anumiţi lectori, în situaţia în care părinţii nu pot explica suficient de bine materia. Totuşi, trebuie menţionat că aceste şcoli-umbrelă nu sunt acreditate de Ministerul Educaţiei.
Părinții apelează la aceste școli-umbrelă din străinătate pentru că, legal, singurii care ar putea face școala de acasă sunt copiii cu probleme de sănătate. Doar în Timiș, Bihor și Suceava sunt aproximativ 100 de copii in sistem „homeschooling”.
Homeschooling-ul nu este legal
Din punct de vedere legislativ, homeschooling-ul e o provocare în România, iar părinții care se aventurează pe acest teren își asumă multe riscuri și provocări.
„Sistemul educațional de tip homeschooling nu este recunoscut în România”, a comunicat ministerul Educației inspectoratelor școlare într-o notă internă.
Ce spun legile despre homeschooling
Învățământul este obligatoriu în România, începând cu grupa mare a grădiniței, din anul 2020.
Articolul 16 din Legea educației, prevede:
(1) Învățământul general obligatoriu este de 10 clase și cuprinde învățământul primar și cel gimnazial. Învățământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.
Art. 13.
(1) Învățarea pe tot parcursul vieții este un drept garantat de lege.
Art 59. din Legea 1/2011
Alternativele educaţionale Structura sistemului naţional de învăţământ preuniversitar, spune că:
(4) La toate formele de învăţământ alternativ în limba română, în limbile minorităţilor naţionale sau în limbi de circulaţie internaţională, se poate înscrie şi pregăti orice cetăţean român.
În Constituție se menționează la art 32. Dreptul la învățătură:
(1) Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie şi de perfecţionare.
(5) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în unităţi de stat, particulare şi confesionale, în condiţiile legii.
Și art 33. (2) Libertatea persoanei de a-şi dezvolta spiritualitatea şi de a accede la valorile culturii naţionale şi universale nu poate fi îngrădită.
Ce riscă un părinte care nu își înscrie copilul la școală
(1) Părintele sau persoana căreia i-a fost încredinţat, potrivit legii, un minor şi care, în mod nejustificat, îl retrage sau îl împiedică prin orice mijloace să urmeze cursurile învăţământului general obligatoriu se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
Cât costă înscrierea la o școală-umbrelă din străinătate
În general, în jur de 500 de euro de copil pe an. Nu ai rechizite, taxe școlare sau celebrul fond al clasei, cadouri pentru profesori etc.
Cum se trece de la sistemul clasic la homeschooling
Pentru părinţii care au deja copiii înscrişi în sistemul de învăţământ de stat, trecerea la homeschooling se face prin transfer, pe baza înscrierii la „şcoala-umbrelă” sau, dacă nu este acceptată prima variantă, retragerea din şcoală românească, printr-o cerere depusă directoratului instituţiei.
Cei mai mulţi părinţi decid să facă acest lucru la finalul anului şcolar pentru a oferi copilului o perioadă de repaus, reprezentat de vacanţa de vară, între sistemul clasic şi trecerea la homeschooling. La plecarea din şcoală, părinţii trebuie să ceară şi să primească foaia matricolă a copilului.
Motivele pentru care părinții aleg școala de acasă
– Un mediu de învățare sigur
– Capacitatea de a satisface nevoile individuale ale copilului
– Dorința de a insufla filozofii religioase, culturale sau educaționale
– Nemulțumirea față de educația pe care o primesc copiii lor în școlile publice
Pot fi enumerate și o serie de dezavantaje ale homeschooling-ului
– Poate fi dificil să vă concentrați asupra sarcinii dvs. și să atingeți obiectivele educaționale în timp util. Profesorul-părinte ar trebui să-și stabilească obiective și / sau un program clar care să fie respectat, pentru a se asigura că sarcinile sunt finalizate.
– Este important să desemnați o zonă pentru educația la domiciliu. Veți avea nevoie de un loc pentru cărți și materiale, un loc liniștit de citit și un computer doar cu această destinație, dacă alegeți să învățați online.
– Părinții trebuie să-și amintească nu numai să răspundă preferințelor și punctelor forte ale copilului lor, ci și să abordeze punctele slabe.
– Educația la domiciliu este o mare responsabilitate, deoarece părinții sunt responsabili pentru educația copiilor lor.
Reține: Dacă nu își echivalează studiile în România, elevii retraşi din şcoli rămân iniţial cu situaţia şcolară neîncheiată, apoi se regăsesc pe listele celor care au abandonat şcoala.
