Peste 120 de persoane au fost arestate şi cel puţin 24 de ofiţeri de poliţie au fost răniţi în timpul unor proteste masive şi violente pe cuprinsul Franţei, în oraşe precum Nantes, Marsilia, Lyon, Rennes sau Paris.
Potrivit estimărilor, aproximativ 500.000 de francezi au ieşit pe străzi în cursul zilei de joi pentru a-şi manifesta nemulţumirile faţă de un proiect de lege guvernamental privind modificarea Codului Muncii.
În plus, în Paris, o grevă a controlorilor pentru trafic aerian a provocat anularea a 20% dintre zboruri pe Aeroportul Orly şi întârzieri la aeroportul Charles De Gaulle.
În timpul conflictelor cu manifestanţii în Place de la Nation în Paris, forţele de ordine au folosit gaze lacrimogene pentru a-i dispersa. În acelaşi timp, aceştia din urmă au aprins cauciucuri la mai multe baraje rutiere ridicate pe cuprinsul ţării, au incendiat un autovehicul, un scuter şi au produs multe pagube stradale.
Proiectul de lege – care va fi dezbătut marţea următoare – prevede modificarea săptămânii de lucru de 35 de ore şi relaxarea altor reglementări în domeniul muncii.
Săptămâna de lucru de 35 de ore va rămâne ca o fundaţie a Codului muncii, iar propunerile guvernului vor permite companiilor să organizeze programe de lucru alternative, fără a fi vizat însă şi sectorul industrial.
Reformele au fost deja restrânse sub presiunea generată de valul de proteste precedente.
Preşedintele francez Francois Hollande speră să fie reales în mandatul următor, dar popularitatea sa este reflectată de procentul de 58% dintre cetăţenii francezi care se opun măsurilor în domeniul muncii, după cum arată un sondaj recent.
Codul muncii a fost privit în mod tradiţional ca fiind de neatins în Franţa. Guverne succesive au făcut modificări parţiale la cele 10.000 de articole ale codului, punând restricţii la concedieri şi la orele de muncă, dar fără a impune modificări substanţiale.
Modificările propuse acum de premierul socialist Manuel Valls sunt văzute ca un test al capacităţii guvernului de a aplica reforme şi posibil ca un punct de cotitură în lupta Franţei cu un şomaj naţional de 10%. De asemenea, modificările sunt văzute ca un test pentru Emmanuel Macron, ministrul Economiei care, aparent, ar fi în spatele celor mai controversate părţi ale proiectului de lege.
La un nivel mai amplu, modificările propuse de guvern vor analiza, de asemenea, sustenabilitatea modelului social şi economic al Franţei, precum şi orientarea ţării spre o abordare mai puţin reglementată în privinţa sectorului afacerilor.
Liderii de sindicat urmăresc să menţină amploarea mişcării, până în prezent organizându-se 4 proteste masive privind legislaţia propusă.
Şeful sindicatului CGT a atacat propunerile legislative, susţinând că acestea vor permite companiilor să „scurtcircuiteze reglementările naţionale privind drepturile fundamentale, oferind angajatorilor o libertate mai mare pentru stabilirea termenilor salariului, concediilor de odihnă şi banilor oferiţi pentru orele suplimentare”.
„Dorim ca proiectul să fie retras cât timp obiectivul său este ca legea să nu mai fie o regulă şi cât timp fiecare companie poate alege să nu respecte programul de lucru sau banii cuveniţi pentru orele suplimentare. Este de neacceptat”, a declarat Philippe Martínez.
În contextul mitingurilor tradiţionale de Ziua Muncii care sunt organizate în 1 mai, mass media franceză atenţionează asupra riscului unei mişcări mult mai ample, chiar a unei serii de greve.
(Sursa: Epoch Times România)
