Cu anunțuri bombastice pe facebook, conferințe de presă și scrisori către Guvern, Costel Alexe anunța în 2021 înființarea unei asociații de infrastructură menită să atragă investiții de 150 milioane euro în drumurile din județ @ O gafă birocratică a ucis proiectul din fașă @ Funcționarii Consiliului Județean au întocmit greșit documentația de înființare a asociației @ La sfârșitul lunii ianuarie, magistrații au respins înregistrarea organizației din care trebuia să facă parte CJ și nouă primării din Iași, deoarece statutul entității prevedea un singur cenzor și nu o comisie de cenzori, așa cum cere legea @ În 2021, Costel Alexe enumera proiectele asociației: drum de legătură între autostrada A8 și ruta Iași – Lețcani, șosea ocolitoare pentru Hârlău, și drum nou-nouț de la Iași la Vaslui @ Tot la acea vreme, în limbaj de lemn, Costel Alexe explica importanța înființării asociației: „Dezvoltarea durabilă a județului Iași se bazează și pe o înțelegere a necesității abordării integrate pentru investițiile publice majore din zonă” @ În 2023, același Costel Alexe refuză să comenteze eșecul proiectului încă de la primul demers
Gafă monumentală a Consiliului Județean Iași într-un dosar legat de constituirea unei asociații juridice. Magistrații de la Judecătoria Iași au respins cererea CJ și a altor nouă localități de constituire a asociației „Iași Infrastructură”, asociație care urma să depună trei proiecte majore în valoare de 150 milioane de euro pentru construirea unor artere rutiere de mare viteză. Instanța a respins cererea de constituire a asociației din cauza unor erori comise de funcționarii Consiliului Județean, care au reprezentat județul și cele nouă localități fundatoare ale asociației. Din aceasta, pe lângă Consiliului Județean Iași, urma să mai facă parte municipiul Iași, orașele Podu Iloaiei și Hârlău, dar și comunele Aroneanu, Golăiești, Deleni, Tomești, Scobinți și Miroslava. Asociația avea ca intenție să depună proiecte și să obțină finanțare pentru trei proiecte majore de infrastructură rutieră.
Asociația a rămas în aer! Proiectele nu pot fi depuse
La sfârșitul lunii ianuarie 2023, Judecătoria Iași a respins cererea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Infrastructură, depusă de către Consiliul Județean Iași.
Consilierul juridic Monica Olteanu, angajat al CJ Iași, nu a luat în considerare o prevedere a Codului Administrativ prin care se arată că o astfel de asociație are nevoie de o comisie de cenzori pentru a putea funcționa. La dosarul de constituire a fost depusă o documentație prin care asociația are un singur cenzor, fapt pentru care cererea de înființare a fost respinsă de instanță.
„În ceea ce privește organele asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, instanța reține că dispozițiile art. 91 alin. (1) din Codul Administrativ au caracter de normă specială, derogatorie de la dreptul comun reprezentant de OG nr. 26/2000, motiv pentru care Asociația petentă trebuie să aibă printre organe și o comisie de cenzori, așa cum i s-a pus în vedere prin Rezoluția instanței din data de 25.10.2022 (f. 2), și nu doar un cenzor”, au motivat magistrații de la Judecătoria Iași.
Gafă de începător pentru angajatul CJ responsabil de dosar
Judecătorii au respins cererea de înființare a asociației, deoarece juristul Consiliului Județean nu a interpretat corect prevederile Codului Administrativ, după care se ghidează întreaga administrație publică.
„Instanța nu poate reține susținerile petentei, potrivit cărora în ceea ce privește necesitatea unei comisii de cenzori, s-ar aplica dispozițiile art. 271 din OG nr. 26/2000 care prevăd că doar pentru asociațiile cu mai mult de 100 de membri, controlul financiar se exercită de către o comisie de cenzori, întrucât în prezenta cauză se aplică dispozițiile speciale ale art. 91 din Codul administrativ care precizează în mod expres necesitatea unei comisii de cenzori indiferent de numărul de membri. Astfel, instanța reține că Statutul Asociației nu respectă dispozițiile legale speciale, imperative în ceea ce privește înființarea în mod legal a unei asociații de dezvoltare intercomunitare”, mai susțin judecătorii ieșeni.
Decizia Judecătoriei a fost atacată de către Consiliul Județean Iași la instanța superioară, Tribunalul Iași.
Vise de milioane de euro pe hârtie ale CJ Iași
Asociația a fost anunțată cu surle și trâmbițe de conducerea Consiliului Județean Iași. Autoritatea locală vrea să depună un proiect pentru construirea variantei de ocolire a orașului Hârlău (5,2 kilometri – 18 milioane euro), un drum de legătură la rețeaua primară a autostrăzii A8 – Lețcani Vest – centura Iași (8,8 kilometri – 44 milioane euro) și un drum nou și modernizare cel existent pe ruta Iași – Vaslui (prin Schitu Duca, Costuleni, Tomești), cu o lungime de 86 kilometri și un cost de 86 milioane de euro.
„Dezvoltarea durabilă a județului Iași se bazează și pe o înțelegere a necesității abordării integrate pentru investițiile publice majore din zonă. Creșterea accesibilității, conectivității și atractivității Regiunii Nord-Est se poate realiza prin dezvoltarea și modernizarea infrastructurii rutiere, aeroportuare și feroviare. Pentru accesarea fondurilor externe nerambursabile, pentru realizarea obiectivelor de investiții menționate anterior, este necesar o colaborare a unităților administrativ teritoriale de pe raza județului Iași, implicate în derularea acestor proiecte”, susținea Costel Alexe, președintele CJ Iași, la finalul lui 2021, într-o adresă trimisă către Ministerul Transporturilor pentru sprijinirea proiectelor asociației.
Întrebat de 7IAȘI despre respingerea statutului asociației, Costel Alexe nu a furnizat nici un răspuns până la închiderea ediției.
Gafă similară la înființarea Asociației Metropolitane de Transport
Nu este pentru prima dată când judecătorii au respins înființarea unei asociații din care face parte și Consiliul Județean Iași. În vara anului trecut, magistrații ieșeni au respins cererea de acordare a statutului juridic pentru Asociația Metropolitană de Transport Public Iași, condusă de avocatul Eduard Boz, consilier local PNL. Cererea inițială a fost respinsă tot din cauza unei erori a celor care s-au ocupat de documente, după ce nu a fost depusă la dosarul de constituire și hotărârea de Consiliu Local prin care se stabilea sediul acesteia. Abia după ce eroare a fost remediată, magistrații au aprobat cererea de acordare a personalității juridice pentru ca aceasta să poată funcționa.
Vlad ROTARU
