FRÂNCUŞA DE COTNARI, în bucătăria tradiţională japoneză. Murfatlar, Zarea, Trei Hectare şi Cotnari – cele mai vândute vinuri româneşti, în China şi Japonia

În căutarea de noi pieţe de desfacere, România investeşte sume colosale în promovarea vinurilor în ţări terţe precum Japonia, China sau Rusia. Banii pot fi accesaţi, prin Programul Naţional de Sprijin al României în Sectorul Vitivinicol, de către producătorii români care vor să intre sau să se extindă pe aceste pieţe.

 

Numai pentru promovarea pe piaţa din Japonia, între 2012 – 2015, România are alocată suma de 1.000.000 de euro, potrivit Programului Naţional de Sprijin al României în Sectorul Vitivinicol 2014- 2018.

Tot pentru promovarea în Japonia, între 2012 – 2014, au mai fost alocaţi alţi peste 350.000 de euro.

Printre acţiunile de promovare s-au numărat şi degustările de vin, programate pe tot parcursul anului.

De exemplu, în luna martie, producătorul român de vinuri Senator a organizat o degustare în Sapporo, iar cei de la Jidvei, în Tokyo. Degustări de vinuri au mai fost organizate de către producători români şi în orașe precum Morioko, Sendai, Nagano sau Hiroshima.

De asemenea, pentru luna septembrie şi octombrie mai sunt programate alte degustări de vinuri româneşti în oraşele Nagoya, Kobe şi Tokyo.

 

Cât costă vinul românesc în Japonia

Murfatlar, Cotnari, Zarea sau Trei Hectare sunt doar câţiva dintre producătorii români care îşi vând produsele pe piaţa din Japonia.

De exemplu, potrivit site-urilor de comercializare din Japonia, o sticlă de vin Lacrima lui Ovidiu veche de cinci ani se vinde cu 4.000 de yeni, echivalentul a 136 de lei.

Există însă şi vinuri mai ieftine, cu un preţ ce porneşte de la 1.700 de yeni. De exemplu, o sticlă de Sec de Murfatlar Cabernet Sauvignon se vinde în Japonia cu 1.700 de yeni, echivalentul a 57,8 lei.

Acelaşi preţ de comercializare are şi Frâncuşa de Cotnari sau Riesling Premiat, în timp ce o sticlă de Chardonnay produsă în 2009, de Trei Hectare, se vinde cu 2.400 de yeni, echivalentul a 81,6 lei.

 

Cât costă promovarea în China şi Rusia

Un alt program de promovare a vinurilor româneşti se derulează în China, acesta începând în 2012 și având ca termen de finalizare anul 2014. Suma alocată acestuia se ridică la 500.000 de euro.

În același timp, pentru promovarea pe piaţa din Rusia în perioada 2012 – 2015, s-a alocat suma de aproape 1.300.000 euro.

Toate aceste sume pot fi accesate de către producătorii români care vor să îşi promoveze vinurile în aceste ţări.

“Pe parcursul anului 2013, şi-au anunţat intenţia de a depune programe de promovare noi, cu durata de 3 ani, un număr de patru beneficiari, cu o valoare aproximativa de 4 milioane euro, din care contribuţia FEGA (n.r. Fondul European de Garantare Agricolă) este de 50%, respectiv 2 milioane euro”, se arată în documentul Programul Naţional de Sprijin al României în Sectorul Vitivinicol 2014- 2018.

 

Efectele sumelor cheltuite

Sumele alocate prin programele de promovare încep să îşi facă simţit efectul.

Potrivit aceluiaşi document, până acum au fost încheiate contracte de comercializare pe o durată de până la cinci ani, pe pieţele Japoniei şi Chinei, în valoare totală de aproximativ 2 milioane euro.

Reprezentanţii Ministerului Agriculturii susţin că suma acoperă sprijinul accesat pentru programe, de respectiv 1 milion euro, într-o perioadă de doar doi ani.

 

Cine sunt consumatorii vinurilor românești

În aceste ţări, vinurile româneşti au căutare mai ales în rândul consumatorilor tineri, de până în 40 ani, care şi-au dezvoltat o anumită cultură privind vinul, mai ales asociat bucătăriilor tradiţionale.

“În acest sens, s-a avut în vedere ca acţiunile din cadrul programelor de promovare să ţină cont în mod special de cultura ţării respective, de tradiţia culinară, pentru a asocia în mod fericit vinul la gastronomia tradiţională”, se arată în Programul Naţional.

Pe lângă acţiunile de promovare în Japonia şi China, producătorii români îşi propun să abordeze şi pieţele din Rusia şi Turcia.

Obiectivul se dovedeşte a fi o adevărată provocare pentru producătorii români din cauza legislaţiei şi a cutumelor ţărilor respective. Cu toate acestea, există premise care atestă că vinurile româneşti pot pătrunde pe aceste pieţe, potrivit documentului Programului Naţional.

Datele arată că în 2012, respectiv în primul an de derulare a programelor de promovare, producătorii români au înregistrat un export total de 11,8 mii tone de vin, în valoare de valoare 16,6 milioane euro, în creştere faţă de 10,4 mii tone, cu o valoare de 14,4 milioane euro. Creşterea se datorează, în mare parte, vânzărilor de pe noile pieţe.

 

 

(Sursa: Yahoo!News)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here