Producătorii din Bulgaria au găsit o metodă sigură de a-și crește vânzările pe spinarea muncii românilor: exportă în UE produse alimentare ”made in Bulgaria”, dar pe care le etichetează în limba română. Vecinii noștri de la sud se folosesc astfel de buna reputație și de cererea mare de brânză românească, produs recunoscut în UE ca fiind unul nu doar gustos, ci de o foarte bună calitate.
Minciuna bulgărească i-a surprins deloc plăcut pe românii din Spania, care s-au trezit că au cumpărat brânză de oaie pe care o credeau ”de acasă”, dar când s-au uitat mai atent pe etichetă, și-au dat seama că au fost păcăliți.
”Brânza de oaie produsă în Bulgaria cu etichetă în limba română se vinde în Spania la magazinele arabe cu un preț mult mai mic decât brânza de oaie de la magazinele cu specific românesc. Asta arată că bulgarii anticipeaza și speculează piața”, ne-a scris, nemulțumit de situație, tulceanul Ion Dorache, unul dintre românii stabiliți în Castellon.
Brânza românească este apreciată pe piața europeană mai ales pentru calitatea sa, cunoscându-se faptul că producătorii noștri nu falsifică aceste alimente. De cealaltă parte, bulgarilor li s-a dus vestea că că abuzează de uleiuri și grăsimi vegetale în producerea brânzeturilor, acesta fiind și modul prin care reușesc să vândă mult mai ieftin și, totuși, în profit.
Găselnița bulgarilor de a-și eticheta produsele în limba română este imorală, dar nu ilegală, întrucât pe produs scrie clar să provine din Bulgaria.
Minciuna vecinilor are drept scop de a-și camufla marfa de slabă calitate și de a o asocia cu imaginea curată a brânzei românești, asta mai ales din cauză că bulgarii au fost de mai multe ori acuzați că produc brânzeturi…fără lapte.
Telemea de vacă…din ulei de palmier
Astfel, în 2011, Agrointeligența a dezvăluit că o serie de analize de laborator dispuse în România de Protecţia Consumatorilor și carea u vizat în special produsele de import au aratat ca telemeaua de vacă avea 80% soia şi ulei de palmier, branza de oaie avea un adaos bogat de grasimi de balenă, iar untul bulgăresc 0% conţinut de lapte.
Fără a nega acuzațiile aduse la acea vreme și susținute inclusiv de ministrul bulgar al Agriculturii, Miroslav Naydenov, Dilyana Slavova, preşedinta Asociaţiei Naţionale a Procesatorilor de Lapte, a calificat propunerea ministrului ca fiind “inadecvată” subliniind că la nivel european producerea de lactate din/sau şi cu grăsimi vegetale este o practică răspândită.
De asemenea, Dimitar Zorov, preşedintele Asociaţiei Bulgare a Procesatorilor de Lapte, a insistat la acea vreme că declaraţiile lui Naydenov privind lactatele ce conţin grăsimi vegetale ar trebui luate drept nişte păreri care indică gusturi personale.
(Sursa: agrointel.ro)
