Viteza avansului i-a surprins atât pe
militarii sirieni cât şi pe susţinătorii acestora, dar şi pe cei care au jurat
să apere districtele controlate de opoziţie pe timpul celor 12 luni de stare de
asediu şi bombardamente continue.
De ce contează avansul
Acest avans pare să anunţe deznodământul
luptei pentru controlul unui oraş care a fost esenţial pentru soarta Siriei, o
ţară răsturnată de aproape şase ani de războiul civil care a destabilizat
foarte mult regiunea şi a declanşat unul dintre cele mai mari influxuri de
refugiaţi de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Avansul urmează după două săptămâni de
bombardament aerian implacabil, după ce guvernul şi aliaţii săi au reînnoit
atacul asupra porţiunii deţinute de rebeli din Alep.
De la începutul ofensivei din această lună,
forţele pro-guvernamentale au realizat 2.000 de lovituri aeriene, bombardând oraşul cu aproximativ 7.000 de runde de
artilerie, precum şi cu rachete balistice, muniţii cu dispersie şi clor gazos, potrivit
grupului de salvare While Helmets. BBC nu a fost în măsură să verifice aceste
cifre.
Reprezentantul ONU Staffan de Mistura a
estimat luna trecută că au existat 8.000 de luptători rebeli în estul Alep.
Recucerirea întregului Alep, al doilea cel mai
mare oraş al Siriei, este un obiectiv-cheie al guvernului sirian. Estul Alep a
fost susţinut de facţiuni rebele care s-au opus preşedintelui Bashar al-Assad,
în ultimii patru ani.
Forţele guvernamentale au cucerit tot mai mult
teritoriu de la ei, deoarece Rusia a intervenit în ajutorul aliatul său,
preşedintele Assad, în septembrie 2015.
Miliţiile sprijinite de Iran şi loviturile
aeriene din Rusia au ajutat forţele guvernamentale siriene să iasă din impas.
Rusia spune că forţa sa aeriană este activă în
alte părţi ale ţării, dar nu a funcţionat în Alep de când a fost instaurată pauza.
Rebelii,
alungaţi
După ce au luptat mai multe luni, rebelii au
raportat că au pierdut toate cartierele nordice pe care le controlau înainte de
weekend, ei rămânând cu sub două treimi din teritoriul avut în oraş. Doi
oficiali rebeli au declarat pentru Reuters că forţele lor s-au retras la o
linie de front mai justificabilă, după ce avansurile guvernamentale au riscat
divizarea zonei în două secţiuni rebele.
Trupele guvernamentale siriene controlează
acum partea de est a Alep la nord de autostrada Sakhour. Ministerul apărării al Rusiei
a declarat că trupele guvernamentale siriene au capturat 12 districte, sau 40%
din teritoriu, de la rebeli. Se spune că mai mult de 100 de rebeli au pus jos
armele şi au părăsit oraşul.
Avansul la sol în Alep a fost condus de miliţiile
irakiene şi Hezbollah din Liban, ambele jucând roluri dominante în marginile de
est ale oraşului, pregătirile pentru un atac intensificat. Armata siriană a
jucat în mare măsură un rol de sprijin, au confirmat luni surse apropiate de
Hezbollah pentru The Guardian.
Cu toate acestea, forţele siriene sunt
staţionate în număr mai mare în cartierele nou confiscate, forţele de miliţie
dirijate de către Iran fiind însărcinate să se mute în zone rebele rămase.
Sute de
mii de civili rămaşi în Alep
Atacurile aeriene ruseşti şi siriene au distrus
sistemul de sănătate din estul Alep şi toţi ceilalţi piloni ai vieţii civile,
cum ar fi magazinele de panificaţie, pieţele de fructe şi apărarea civilă.
Grupurile de ajutor au spus că circa 250.000
de oameni ar putea fi încă în estul Alep, cu acces redus la hrană, apă sau
medicamente. Nu există nici o funcţionare pe deplin a spitalelor rămase în
teritoriul deţinut de rebeli, iar produsele alimentare au fost epuizate mai
devreme în luna noiembrie.
Pentru prima dată în ultimele şase luni, un
mare număr de oameni – potrivit unor numărători, mai mult de 20.000 – au încercat
să fugă luni. Cu toate acestea, nu a existat nicio cale clară spre nord sau
est. Aproximativ 1.000 de persoane au trecut, potrivit relatărilor, în regiunea
de vest controlată de guvern din Alep, prin cartierul Sheikh Maqsoud.
Unul dintre puţinii medici rămaşi în Alep a
declarat că invazia la sol a scufundat moralul în partea de est a oraşului. „Nimeni
nu ştie ce vom face”, a spus ea. „Situaţia psihologică a medicilor este atât de
rea. Toată lumea simte că viaţa lor este în pericol şi că familia lor este în
pericol. Noi sperăm că rebelii pot face ceva. O mulţime de familii sunt în
stradă fără un loc pentru a sta. Nu mai este nimic. Nu există niciun aliment,
nu există nicio încălzire, iar noi nu ştim ce va veni în continuare”.
Un alt locuitor, care a solicitat, de
asemenea, anonimatul, a declarat: „Toţi oamenii sunt pe străzi. Nu există nicio
casă pentru ei. Loviturile aeriene sunt peste tot, în fiecare minut ele ard
Alep. Nu există niciun drum pentru a lăsa civilii să plece. Mulţi oameni
preferă să moară decât să meargă de partea regimului. Au spus că vor muri aici,
şi nu merg către regim; nu ne vom da femeile regimului. Nu ne vom da onoarea ”.
