Fiica unui milionar din Iași, pescuită de ANAF după o acțiune ca în filme. Bunica și invitații de la nuntă, chemați la audieri

Fiica omului de afaceri Cornel Brînză a fost prinsă de ANAF cu venituri nejustificate de sute de mii de lei după o acțiune spectaculoasă, asemănătoare investigațiilor făcute de Fiscul american @ Inspectorii au verificat fiecare bănuț, fiecare cont, fiecare cheltuială și au audiat mai multe persoane, rude și chiar invitații de la nuntă și botez @ Veniturile legale nu acopereau cheltuielile, așa că Andreea Brînză a declarat că a avut bani de la bunici și părinți, de la nuntă și de la cumătrie @ Aceasta a susținut în timpul anchetei că a primit 100.000 de euro de la bunica, care avea însă venituri de doar câteva sute de lei @ Bătrâna a spus că a strâns bani vânzând miez de nucă, cartofi și brânză @ „Sunt banii mei personali pe care i-am făcut cu sudoarea frunții mele din afacerile cu miez de nucă, cartofi, brânză și alte produse”, a scris bunica în nota explicativă oferită inspectorilor fiscali @ Milionarul Cornel Brînză și soția sa, Gabriela, au refuzat să dea declarații, invocând „frica de Dumnezeu” și „sacralitatea familiei” @ Fiscul a descoperit și o proprietate pe care familia Brînză a cumpărat-o în Germania lângă Nuremberg: un han cu restaurant, spații de locuit și o mică fabrică de bere @ Veniturile nejustificate au fost înregistrate de către Andreea Brînză în perioada în care firma tatălui, Ted Construct SRL, era investigată de DLAF și DIICOT @ Fosta societate a fost îngropată, iar în prezent Cornel Brînză derulează contracte cu Primăria Iași și alte entități publice prin firma Con Ted Construct SRL @ Andreea Brînză a contestat raportul de control, invocând faptul că ANAF nu a ținut cont de banii pe care i-a strâns de când era mică și până în 2015 @ Dacă asemenea acțiuni ale Finanțelor ar fi multiplicate la scară largă, mulți dintre oamenii politici ar tremura de frică!

Fiica omului de afaceri Cornel Brînză a fost prinsă de ANAF cu venituri pe care nu le poate justifica. Inspectorii Serviciului Verificări Fiscale, o structură de elită a Fiscului cunoscută de publicul larg sub numele de „controlul marilor averi”, a desfășurat o investigație amănunțită în privința Andreei Brînză, care a acumulat în scurt timp lichidități pe care nu le putea justifica. Această primă acțiune a ANAF a vizat doar anul 2015, când Andreea Brînză a agonisit și a cheltuit mai mult decât a câștigat. În plus, verificarea inspectorilor de la Finanțe a venit și după o perioadă în care tatăl Andreei Brînză a intrat în colimatorul Departamentului de Luptă Antifraudă, dar și al DIICOT. De fosta societate patronată de omul de afaceri Cornel Brînză, Ted Construct SRL, s-a ales praful, dar acesta a continuat activitatea pe o firmă nou înființată, Con Ted Company SRL.

Inspectorii financiari au efectuat o verificare amplă, care a pornit cu analizarea activității financiare a Andreei Brînză. Au fost verificate conturile și achizițiile făcute de aceasta, iar pentru că datele financiare nu corespundeau, investigația fost extinsă.

Bunica a strâns 100.000 de euro. Vindea miez de nucă, cartofi și brânză

Serviciul Verificări Fiscale i-a solicitat Andreei Brînză să indice cu precizie care au fost sursele banilor pe care i-a strâns până la sfârșitul anului 2015. În nota explicativă trimisă către ANAF, aceasta a spus că a primit bani de la părinți, de la bunici, dar și că a obținut alte venituri cu titlul de cadou la petrecerea de nuntă și la petrecerea de botez. Totuși, întrebată de cuantumul acestor sume, Brânză nu a putut oferii detalii.

„Primeam bani zilnic, săptămânal, la zilele de naștere, la sărbători, când făceam fapte bune. Nu pot preciza ce surse de bani aveau părinții mei și nu cred că este corect să puneți această întrebare.”, a arătat Andreea Brînză într-una din notele explicative oferite inspectorilor de la Finanțe.

Andreea Brînză a atașat în timpul controlului o declarație a bunicii, Elena Gagea, în care aceasta susține că i-a dăruit înainte de 1 ianuarie 2015 suma de 100.000 euro. Bunica Elena Gagea a răspuns inspectorilor de la Finanțe atunci când a fost întrebată despre proveniența veniturilor: „sunt banii mei personali pe care i-am făcut cu sudoarea frunții mele din afacerile cu miez de nucă, cartofi, brânză și alte produse”.

Inspectorii au făcut verificări și au stabilit că bunica Elena Gagea nu figurează cu venituri declarate până la sfârșitul anului 2015, că nu deține depozite bancare și că nu face dovada deținerii de fonduri. La fel și bunicul Ioan Cicoveanu a obținut venituri lunare de 783 de lei și prin urmare nu putea să îi ofere nepoatei sale sume de bani care să justifice veniturile acesteia. Cealaltă bunică, Elena Marin, este decedată încă din 2003, iar veniturile acesteia arată că nu își putea ajuta substanțial nepoata.

Omul de afaceri nu a dat informații despre fiica sa: „familia este sacră”

În luna aprilie a anului 2020, Finanțele i-au solicitat notă explicativă și tatălui, omul de afaceri Cornel Brînză. Acesta a refuzat însă să ofere informațiile cerute de către autorități printr-un răspuns lacrimogen.

„La vârsta și experiența mea, cu toate lucrurile bune, dar mai ales a greșelilor făcute față de mine sau familia mea, consider că am devenit o persoană suficient de matură încât să cunosc valoarea sacră, fundamentală a familiei, a relațiilor de încredere, afecțiune și respect încât mă simt obligat să invoc prevederile art. 66 din Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală care, absolut justificat în opinia mea, îmi permit să refuz oferirea de informații, expertize sau înscrisuri care o privesc pe fiica mea, Brînză Andreea”, se arată în nota explicativă semnată de omul de afaceri Cornel Brânză.

La fel a procedat și mama, Gabriela Brînză, care a invocat prevederile Codului de Procedură Fiscală, dar și legile divine care „obligă familiile creștine și cu frică de Dumnezeu să se prevaleze de acest articol”.

Au verificat și banii de la nuntă și botez. Nașii și nuntașii au fost audiați

Inițial, după ce a fost întrebată despre sursa veniturilor sale, Andreea Brînză a indicat că a strâns bani la nunta din 2011 și la petrecerea de botez a fiicei sale care ar fi avut loc în 2014.

Inspectorii fiscali au verificat declarațiile acesteia, au audiat persoanele prezente la nuntă, dar au cerut și informații de la restaurantul în care au fost organizate cele două petreceri.

Fiscul i-a cerut Andreei Brînză notă explicativă în scris: „Vă rog să precizați la ce dată a avut loc evenimentul, în ce locație, cu ce entități economice ați încheiat contracte de prestări servicii (închiriere sală, muzică, servicii fotografiere, aranjamente etc.), numărul meniurilor comandate, număr participanți la eveniment – furnizați o listă a persoanelor care au participat la eveniment și indicați date lor de identificare și de contact ale 20–30 participanți la eveniment. De asemenea, vă rog să precizați care a fost valoarea costurilor ocazionate de organizarea acestui eveniment și din ce surse ați acoperit-o. Vă rugăm să anexați documente și înscrisuri justificative.”

Andreea Brînză a răspuns: „Nunta a avut loc în data de 15.11.2011 la Hotel Ramada, sala de la parter. Au participat circa 150-170 de persoane, circa 50% din familie, 50% prieteni apropiați ai mirilor și părinților. În acest moment, nu îmi amintesc numele furnizorilor de servicii, mai ales că de acest aspect s-au ocupat mirele și părinții. De asemenea, nu cunosc numărul exact de meniuri comandate. Nu cunosc valoarea costurilor ocazionate de organizarea nunții și nu dețin contracte, facturi sau ale înscrisuri justificative. În legătură cu lista persoanelor și datele lor de identificare, fac precizarea că nu dețin acordul lor explicit pentru a le dezvălui și sper ca inspecția fiscală să poată avea loc fără divulgarea identității lor”

La insistențele Fiscului, Andreea Brînză a pus la dispoziție doar numele soțului de la acea vreme, Daniel Lungu, ale nașilor, Costică și Gabriela Gheorghiu, ale părinților, socrilor și cumnatului de la acea vreme, Bogdan Ciochină.

Inspecția fiscală a cerut în mod oficial de la hotelul care a găzduit nunta relații în scris cu privire la cheltuielile făcute la petrecerea din 2011. Ramada City Center a răspuns că „toate facturile de la acest eveniment au fost emise pe societatea Ted Construct SRL la solicitarea clientului”.

Declarații contradictorii. Banii de la nuntă au ajuns la DIICOT?

Pe 19 februarie 2020, Finanțele i-au solicitat fostului soț, Daniel Lungu, să dea o notă explicativă.

Inspectorii l-au întrebat pe fostul soț: „Ce sume de bani v-au rămas din banii de nuntă?”

Daniel Lungu a răspuns: „În urma evenimentului nu am rămas cu datorii”. Acesta a mai precizat că după nuntă a mers cu soția în excursii în Turcia și Italia.

După ce l-au interogat pe fostul soț, inspectorii au revenit cu aceleași întrebări adresate Andreei Brînză. De această dată, tânăra a susținut că o parte din banii strânși la nuntă, suma de 7.450 euro, au fost confiscați de către DIICOT în timpul unei percheziții efectuate la domiciliul tatălui său, Cornel Brînză.

Inspectorii au procedat la fel și atunci când au verificat sumele pe care Andreea Brînză le-ar fi obținut la botezul fiicei. Aceasta a declarat că a obținut în 2014 daruri de botez în valoare totală de 10.000 euro și circa 35.000 lei. Petrecerea de botez a avut loc tot la Ramada City Center, care a furnizat documente, facturi și registrele de bancă, și a răspuns că: „toate facturile pe acest eveniment au fost emise pe societatea Ted Construct SRL la solicitarea clientului”.

Interogat din nou de Finanțe, fostul soț a răspuns de această dată că botezul a costat aproximativ 3.000 – 5.000 euro și că „costurile au fost suportate de familie, noi părinții copilului și bunicii”. Inspectorii au descoperit neconcordanțe între declarațiile Andreei Brînză și ale fostului soț, Daniel Lungu. Dacă Brînză a declarat că banii obținuți de la botez au fost păstrați în numerar, Daniel Lungu a declarat că: „soția a decis să îi punem în cont”.

Andreea Brînză: „părinții și-au ajutat copiii, bunici și-au ajutat nepoatele”

Urmare a controlului, ANAF a stabilit că Andreea Brînză a obținut doar în anul 2015 „venituri suplimentare a căror sursă nu a fost identificată în sumă de 380.932 lei”. Pentru această sumă, Finanțele au aplicat cota de impozit de 16%, la care au calculat penalități. În consecință, ANAF a emis o decizie de impunere pentru suma de 100.755 lei, datorată de către Andreea Brînză.

Pe parcursul investigației, inspecția fiscală a identificat două tranzacții imobiliare realizate de către omul de afaceri Cornel Brînză în numele fiicei sale. Acesta nu doar a acționat ca mandatar și reprezentant al fiicei, ci a și încasat banii în numele acesteia. Cele două tranzacții au avut ca obiect două imobile din comuna Ciurea ce au fost înstrăinate contra sumelor de 100.000 euro și 125.000 euro.

Andreea Brînză a atacat în instanță raportul de control și decizia de impunere emise de către ANAF și a motivat că modul în care au circulat banii între membrii familiei nu a avut ca scop eludarea taxelor și impozitelor datorate statului ori ascunderea provenienței banilor.

Andreea Brînză: „Astfel, cu privire la veniturile obținute din vânzarea unor imobile, organul fiscal a înlăturat aceste venituri raportat la faptul că vânzarea s-a realizat din partea subsemnatei printr-un mandatar. Am mandatat pe tatăl meu să realizez aceste tranzacții, având în vedere că acesta avea mai multă experiență datorită vârstei precum și a faptului că este familiarizat cu mediul de afaceri, având o societate comercială încă din anul 1996. Chiar și în condițiile acestea, organul fiscal nu poate să trateze situația patrimonială a subsemnatei anterior anului 2015 ca și cum nu aș fi avut niciun venit (…) Având în vedere că tranzacțiile în discuție s-au întâmplat în anul 2008, era normal ca subsemnata să nu îmi amintesc exact momentul intrării sumei în patrimoniu (…) Faptul că a doua zi sumele de 100.000 euro, respectiv 125.000 euro nu au fost transferate în același cuantum în contul bancar al subsemnatei nu presupune că nu am primit aceste sume.

(…) Arăt că fiind vorba despre o relație de familie foarte strânsă nu au fost realizate documente pentru sumele cu care părinții și-au ajutat copiii, respectiv bunicii și-au ajutat nepoatele”.