S-a tot scris de telenovela autorizației de la Ramada și n-am înțăles de ce atâta tevatură pentru o chestie ce se putea rezolva în timp, nefiind forțe majore sau alte calamități economice menite a strica feng shui-ul domnului Panaitescu pă persoană fizică.
Ce nu știam, dar între timp s-a aflat, e că pentru edificiul din centru, în custodia suspomenitului, s-ar fi pus preț și chiar ar fi cineva strașnic de bănos, gata să deie o sumă bunicică pentru el. Bun, dar întrebarea este, de ce să se vânză? Simplu.
Din anturajul lui nenea s-a strecurat ideea că, ar fi o intenție bărboasă de mutat în Țara Cantoanelor, unde-i liniște și pace, aer curat și papa bun, mănușă pentru ficați, creieri și alte organe muncite din greu cu bulucul de belele pe care nenea Panaitescu trebuie să le poarte peste tot prin târg.
Așa că, pentru a cere un preț care să acopere grijile zilei de mâine, omul nostru n-ar fi ținut cont de sumă, ca să–i fie lejeră ridicarea corpului de clădire din completarea Ramăzii, fapt ce este deja vizibil și care a crescut, evident, valoarea afacerii. Acuma, nu cunoaștem dacă nea omul este familiarizat cu legile din Elveția și mai ales cu respectarea lor, dar din ce știm, nu-i ca la noi.
Acolo plicul nu merge și nici loc de întors că, mai vedem, ne mai împrietenim etc. Capisci?
