Familie de milionari, încolțită de ANAF pentru venituri nejustificate. Bani plimbați cu sacoșa, împrumuturi de la pensionari și persoane fără venit

@ ANAF a găsit bani care nu pot fi justificați în conturile Gabrielei Brînză, soția omului de afaceri Cornel Brînză, patronul firmei Con Ted Company SRL @ Pentru veniturile nejustificate, Fiscul a calculat impozit datorat de 231.000 euro și a pus scehestru pe clădirile deținute de Gabriel Brînză pe strada Atelierului nr. 1 @ Și fiica familiei Brînză, Andreea, a fost prinsă cu venituri nejustificate @ Gabriela Brînză contestă în instanță acțiunea Fiscului și, pentru a justifica veniturile, susține că a primit bani cash de la diverse persoane @ Un anume Solomon Marcu, care nu locuiește în România și care este născut ba în 1946, ba în în1948, i-ar fi returnat Gabrielei Brînză un împrumut de 1.000.000 de euro @ Tot bani cash, 300.000 de euro, ar fi primit de la tată, care nu avea însă venituri, sau 500.000 de euro de la soacră prin intermediul soțului @ Firma lui Cornel Brînză, Con Ted Company SRL, derulează mai multe contracte publice în special cu Primăria Iași @ Omul de afaceri a controlat și firma Ted Construct SRL, care s-a dezintegrat pe fondul unei anchete a DIICOT, care investiga mai multe operațiuni financiare fictive

Soția omului de afaceri Cornel Brînză a depus la Judecătoria Iași o cerere de chemare în judecată împotriva Administrației Finanțelor Publice Iași prin care contestă procedura de executare silită începută împotriva sa. Gabriela Brînză a fost supusă unui control fiscal privind veniturile obținute și declarate în anul 2015. În urma controlului, Fiscul a constatat că soția omului de afaceri a cheltuit mai mult decât a declarat oficial. Întrucât nu a putut proba sursa banilor pe care i-a investit în anul 2015 în clădiri și terenuri, Finanțele au considerat că banii respectivi nu au fost declarați ca venituri și astfel i s-a aplicat retroactiv impozitul aferent. Prin decizia de impunere nr 2146/23.06.2022, Gabrielei Brînză i-a fost calculat un impozit suplimentar de plată în sumă de 1.144.807 lei, respectiv 231.000 euro. Pe 26 august 2022, ANAF i-a comunicat prin intermediul spațiului virtual somația de plată pentru cele 1,15 milioane lei pe care trebuia să-i achite în termen de 15 zile. Totodată, i-a fost comunicat și un proces verbal de sechestru instituit asupra două clădiri pe care Brînză le deține pe strada Atelierului. Gabriela Brînză susține că Finanțele nu au dreptul de a începe executarea silită deoarece creanța nu este certă, raportul de inspecție fiscală fiind contestat. În același timp, Brînză se plânge de faptul că Fiscul nu i-a acceptat niciuna dintre probele furnizate și nu a luat în considerare sumele de bani pe care aceasta le-ar fi obținut înainte de perioada verificată.

„Așa cum am arătat și prin punctul de vedere expus în fața organului de control, acesta nu ia în calcul disponibilul în numerar de care dispuneam la data de 01.01.2015, considerând că eu m-am născut ca persoană fizică și contribuabil al statului romîn la data de 01.01.2015. Până la această dată subsemnata nu a existat pentru persoanele care au efectuat controlul, nu am obținut niciun venit, nu am prestat nicio activitate, am fost un NIMENI în societatea românească”, se precizează în cererea de chemare în judecată depusă la Judecătoria Iași.

1.000.000 de euro de la o persoană fictivă!

ANAF i-a solicitat Gabrielei Brînză să depună documente care dovedesc sursa veniturilor sale și care să acopere cheltuielile făcute în perioada supusă verificării. În acest sens , soția omului de afaceri a depus la dosar un contract de împrumut acordat unei persoane cu numele Solomon Marcu cu mult înainte de 2015, și a susținut că împrumutul i-a fost returnat chiar în perioada supusă verificării fiscale. Inspectorii de la Finanțe au efectuat o serie de verificări și au constatat că persoana indicată în contractul de împrumut nu există.

„Referitor la returnarea împrumutului de 1.000.000 de euro de la Solomon Marcu, actele pe care le-am depus nu ar constitui mijloace de probă în sensul că acestea ar fi fost întocmite pro cause de către părți. Astfel, se reține că din interogarea făcută nu a fost indentificată persoana Solomon Marcu, în condițiile în care, așa cum reiese din înscrisul depus acesta s-a identificat cu pașaport seria ….. emis de către DFIP București.” precizează Gabriela Brînză în plângerea făcută împotriva raportului de inspecție fiscală.

Întreaga poveste însăilată de Gabriela Brînză cu privire la acest împrumut prezintă mai multe neconcordanțe, pe care singură le recunoaște: anul nașterii este incert, fiind menționat când 1948 când 1946, numele din preambul diferă de numele de la semnătură, Solomon Marcu nu trăiește în România, nu are nicio activitate pe teritoriul țării, dar are pașaport românesc. În același timp, nu există documente care să ateste plata inițială și nici returnarea împrumutului, toate tranzacțiile fiind făcute cash, la sacoșă!

300.000 de euro de la tatăl care nu avea venituri

În dorința de a arăta înspectorilor fiscali că a avut venituri care să acopere achizițiile imobiliare din anul 2015, Gabriela Brînză a „produs” documente care din care reiese că ar fi primit 300.000 de euro de la tatăl său. Suma i-ar fi fost acordată eșalonat în perioada 1992-2013. ANAF nu a luat în considerare acești bani întrucât, în urma verificărilor efectuate, au constatat că tatăl Gabrielei Brînză nu ar fi realizat în mod oficial venituri.

„Am depus dovezi scrise din care rezultă că tatăl meu Cicoveanu Ioan mi-a oferit în perioada 1992-2013 suma de 300.000 de euro, sumă ce nu a fost luată în calcul pe considerentul că numitul Cicoveanu Ioan nu figurează în bazele de date gestionate cu venituri obținute cu vreun titlu.” spune Gabriela Brînză.

500.000 de euro dintr-un împrumut mamă-soț

Gabriela Brînză acuză că inspectorii care au întocmit raportul de control au fost rău-intenționați și nu i-au luat în calcul dovezile privind sumele obținute din diverse surse.

„Consider că, cu privire la dovezile depuse de către mine, echipa de control, respectiv organul fiscal, a dat o interpretare subiectivă”.

Brînză este nemulțumită și de faptul că Fiscul nu a vrut să ia în considerare suma de 500.000 de euro provenită dintr-un contract de împrumut încheiat de mama sa, Marin Elena, cu soțul ei, Cornel Brînză.  Explicațiile Gabrielei Brînză sunt confuze cu privire la modul de derulare a acestui împrumut, neexistând decât un contract cu dată certă dată de un avocat ieșean. Punctul de vedere al echipei de control a fost că nu au existat dovezi privind plățile făcute, iar atât Cornel Brînză cât și soacra sa nu au realizat și declarat venituri care să permită derularea unei astfel de tranzacții. „Referitor la suma de 500.000 de euro încasată de către Brînză Cornel în contul datoriei rezultate din contractul de împrumut încheiat cu Marin Elena, mama mea, din raportul de inspecție fiscală rezultă că documentele prezentate nu poate fi reținută pentru că această sumă nu a existat !!!”, se arată în contestația depusă.

Se încurcă în minciuni

O altă sursă de venit indicată de către Gabriela Brînză celor de la Finanțe a fost partajul voluntar față de soțul ei, Cornel Brînză. Fiscul a identificat în conturile lui Cornel Brînză aproximativ 1,25 milioane lei. Gabriela Brînză susține că o parte din acei bani i-au revenit ca urmare a partajului voluntar, însă inspectorii au contrazis-o aratându-i că acele conturi nu au fost lichidate și sumele împărție, și nici nu există alte dovezi prin care să se arate că omul de afaceri i-a plătit anumite sume de bani. Familia Brînză a furnizat Finanțelor o încrengătură de povești și declarații despre sume primite, unele care se bat cap în cap, însă nicio dovadă concretă pe care inspectorii să o considere veridică.

Culmea, în aceeași perioadă, fiica familiei Brînză, Andreea, a fost și ea subiectul unui control fiscal privind veniturile declarate din același an, 2015. În cadrul raportului fiscal privind-o pe Andreea Brînză, au fost depuse declarații prin care aceasta susținea că o parte din sumele de bani pe care nu le poate justifica oficial le-a primit de la mama sa Gabriela. Însă, după cum se vede, nici măcar Gabriela Brînză nu poate justifica banii pe care i-a investit în nume propriu în terenuri și clădiri, ce să mai vorbim despre așa-zisele sume donate fiicelor sale.

Rareș Neamțu