Un teren cu o valoare de piață de 1 milion de euro este miza unui proces pe care Vasile și Lucian Zlate l-au deschis împotriva Statului Român reprezentat în acest caz de Primăria Iași @ Cei doi sunt soțul și respectiv fiul defunctei Viroica Zlate, cea care a fost condamnată pentru devalizarea Terom @ Nu în mod întâmplător, proprietatea de pe malul lacului Ciric, achiziționată în 2006 de către familia Zlate pentru doar 20.000 de lei, a aparținut anterior aceluiași combinat Terom, care amenajase aici o bază de agrement pentru angajați @ Terenul de 8.680 mp a rămas în proprietatea Statului Român, familia Zlate stăpânind cu acte în regulă doar clădirea de 337 mp @ Familia Zlate a deschis procesul în baza Legii 18/1991 care se referă la retrocedarea proprietăților naționalizate de comuniști @ Deși este evident că „retrocedarea” terenului este imposibilă, Primăria Iași joacă rol de „mînă moartă” în acest proces
Deși sunt vizați în mai multe dosare penale privind fraude cu fonduri europene, evaziune fiscală și spălare de bani, membrii familiei Zlate nu-și pot stăpâni apetitul pentru activități ilicite. Lucian Zlate, împreună cu tatăl său, Vasile Zlate, încearcă să ia gratis un teren în valoare de peste 1 milion de euro ce aparține statului român. Vasile Zlate solicită Primăriei Municipiului Iași reconstituirea dreptului de proprietate pentru un teren în suprafață de 8.680 mp situat pe malul lacului Ciric. Cererea familiei Zlate se întemeiază pe legea 18/1991 privind fondul funciar. Deși prevederile legii sunt foarte clare, Zlate neavând drept de reconstituire a proprietății asupra terenului, Primăria Iași bolmojește lucrurile într-un mod suspect. Zlate se folosește acum de documentele eronate emise de funcționarii din subordinea lui Chirica și cere judecătorilor să oblige Primăria la soluționarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.
A plătit doar 20.000 de lei pentru proprietatea de pe malul lacului Ciric
Pe 30.10.2018, Vasile Zlate a depus la Primăria Iași o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unui teren în suprafață de 8.680 mp situat pe str. Ciric, în spatele Complexului Hotelier Ciric. În documentul depus la Primărie, Zlate menționează că deține în proprietate o casă de locuit și anexe gospodărești în suprafață de peste 337 mp, iar terenul se află în proprietatea municipalității.
Potrivit documentelor, imobilele deținute de familia Zlate pe malul lacului Ciric au facut parte din patrimoniul fostului Combinat de Fibre Sintecice (CFS). Zlate a cumpărat proprietatea în anul 2006, pentru suma de 20.000 de lei, în urma mai multor vânzări succesive, între Terom SA și altesocietăți interpuse administrate de Ammar Nanaa și acoliții săi, care au devalizat fostul Combinat de Fibre Sintetice. Contractul de vânzare cumpărare autentificat la notariat, prin care Zlate a dobândit baza de agrement a CFS de la Ciric, nu vorbește nimic despre terenul pe care se află amplasate clădirile. Nu este precizat dacă terenul este în proprietatea, sau după caz, în folosința vânzătorilor și nici dacă se transmite vreun drept asupra acestui teren către familia Zlate. Există în schimb un document, certificat sub semnătură privată de către Ammar Nanaa, prin care se menționează că terenul aferent bazei de agrement de la Ciric se află în proprietatea Terom SA, ca urmare a includerii imobilului în tranzacția dintre sirian și AVAS București, la privatizarea societății. Prin același document, Nanaa, în numele Terom, acordă cumpărătorului construcțiilor din baza de agrement „dreptul de folosință gratuită și perpetuă asupra terenului, pe toată durata existenței clădirilor și a anexelor acestora”. Terenul în cauză fusese dobândit de fostul combinat în anul 1982, de la Consiliul Popular Iași și Ocolul Silvic Iași, pentru amenajarea unei baze de agrement pentru angajații fabricii. Din documentele depuse de Zlate nu reiese clar dacă terenul a fost transmis în proprietatea combinatului sau doar în folosință. Cert este că în momentul de față terenul aparține statului român. Valoarea actuală a terenului de 8.680 mp de pe malul Ciricului este de minim 1 milion de euro.
Legea se referă la cu totul altceva
Șmecheria pusă la cale de familia Zlate pentru dobândirea terenului e grosolană și vizibilă din cer. Cererea lui Zlate a fost argumentată pe baza unor modificări aduse Legii 18/1991 privind fondul funciar, care prevăd posibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor aferente construcțiilor, anexelor gospodărești și chiar a grădinilor. Aparent admisibilă, cererea lui Vasile Zlate nu poate face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în baza legii 18/1991. Potrivit prevederilor acestei legi, sunt supuse operațiunilor de retrocedare, terenurile agricole care se aflau în patrimoniul cooperativelor agricole. Legea spune că „Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producție se face în condițiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept.De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativa și alte persoane anume stabilite.” Or, terenul pentru care a formulat Zlate cererea nu a fost naționalizat și nici nu a fost introdus de bunăvoie în patrimoniul unei cooperative agricole. Prin urmare, prevederile legii 18/1991 nu se aplică în cazul de față.
Primăria Iași, „mână moartă” în procesul de retrocedare
Deși speța este una simplă, iar funcționarii din Primăria Iași ar fi trebuit să respingă cererea formulată de Zlate,cererea a fost ținută în sertar, la dospit, aproape doi ani de zile.În tot acest timp, Primăria nu a dat niciun răspuns la solicitarea depusă de Vasile Zlate. Ca din senin, în mai 2020, Primăria îi solicită lui Vasile Zlate mai multe documente pentru completarea dosarului și înaintarea lui către comisia locală de fond funciar, lăsând impresia că lucrurile sunt rezolvate și reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului va fi aprobată. După un schimb fulger de adrese între Zlate și Primărie se întră din nou în impas. Funcționarii îl anunță pe Zlate că cererea nu poate fi soluționată pentru că nu există normele de aplicare ale legii invocate. Asta deși Primăria a soluționat în toată această perioadă mai multe cereri de retrocedare în baza aceleeași legi. Un joc de-a șoarecele și pisica în care nu s-a deciz încă cine e vânătorul și care e prada. Acum, Vasile Zlate profită de documentele strâmbe și pe lângă lege întocmite de funcționarii din Primăria Iași și își încearcă norocul la instanță. Zlate solicită judecătorilor să oblige Primăria Municipiului Iași să soluționeze cererea de retrocedare, un verdict favorabil deschizându-i calea către 1 milion de euro.
