A fost odată, … USL la putere, când treceau mărfile prin vamă ca rapidu de cinci prin gara Scânteia, iar purecii se potcoveau cu adidași de 99 de kile și tot săreau peste Prut cu un sac de ţigări. Ei bine, atunci era la vamă o distinsă damă, care vrea înapoi. Și nu numai dânsa. Toţi cei oropsiţi de crunta opoziţie, cu concedii la Ciric, fără icre negre, fără o șampanie mai demiseacă, fără cheag de whiskey, zero scrumbii, zero benzină… zero peste tot. Vă daţi seama? Trist tare de tot. Revenind, distinsa dama de care am pomenit, s-o apucat de făcut naveta la capitală, dar nu de flori de cou-cou, ci cu ţidulă scrisă și semnată de dom prezident de la cejeu, cu mare trecere la partidoi, în speranţa certă de redobândire a scaunului de la ultimul etaj și a dulapului din oficiu, plus frigiderul. În timpul ăsta, o seamă din cei puși de mneai în urmă cu cinci ani pe alte scaune, fac cu rându la Sfântă pentru o revenire a pomenitei și pentru sfârșitul pribegiei de trăit din leafa de la stat.
Secretarul B.O.B. Marley
