O analiză a think thank-ulului Robert Lansing Institute susține că senatoarea independentă Diana Șoșoacă ar avea legături cu serviciile secrete militare din Rusia (GRU), dovadă în acest sens fiind ultima inițiativă legislativă a senatoarei.
Institutul Robert Lansing (RLI) este un ONG din Statele Unite, preocupat de cercetarea politicilor publice la nivel internațional. Într-o analiză publicată săptămâna trecută, institutul spune despre proiectul depus de Diana Șoșoacă în parlamentul României pentru anexarea unor teritorii ucrainene, că reprezintă o operațiune a GRU.
„Cea mai recentă operațiune a serviciilor de informații militare ale Rusiei o implică pe senatorul român Diana Iovanovici Șoșoacă, care a depus un proiect de lege privind anexarea unei părți din teritoriul Ucrainei – Bucovina de Nord, o parte din regiunea Cernăuți, Basarabia și Insula Șerpilor. Ea propune anularea Tratatului din 1997 privind relațiile de bună vecinătate și retrocedarea „pământurilor istorice” către România. Cu toate acestea, menționarea revendicărilor asupra Maramureșului istoric poate sugera indirect că inițiativa a fost conturată la Moscova, deoarece Ungaria este cea care are pretenții asupra Mureșului ca parte integrantă a Ținutului Secuiesc”, transmite RLI.
Institutul mai arată că Șoșoacă ar fi putut intra în atenția serviciilor secrete ale AUR încă de când era membru AUR în Parlament și că recrutarea senatoarei ar face parte dintr-o operațiune mai complexă, care ar trebui să aibă ca scop final justificarea agresiunii rusești împotriva Ucrainei.
„Anterior, Șoșoacă a fost surprinsă în repetate rânduri participând la operațiuni de dezinformare conduse de serviciile militare rusești. Astfel, ea a afirmat că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut NATO să se implice direct în război, capitalizând pe baza declarațiilor false ale Moscovei privind disponibilitatea sa de a ataca vecinii din Vest”, mai menționează RLI.
Profilul lui Șoșoacă
Institutul mai amintește de legăturile lui Șoșoacă cu platforma Sputnik (organul de propagandă al Rusiei) din România, care a numit-o în 2021 drept „politicianul anului”. Aceasta este o altă dovadă că Moscova are un interes asupra carierei politice a lui Șoșoacă, mai susține RLI.
Totodată, senatoarea a avut mai multe întrevederi cu ambasadorul Rusiei la București, iar în trecut a pledat pentru interzicerea trupelor NATO din România și împotriva restricțiilor COVID-19
„Acest fapt confirmă și mai mult legătura lui Șoșoacă cu serviciile secrete militare rusești, care au desfășurat principala activitate de discreditare a vaccinurilor occidentale și a politicilor guvernamentale de limitare a pandemiei”, mai subliniază RLI.
Într-un punct de vedere transmis publicației G4Media pe acest subiect, Diana Șoșoacă a negat informaţiile publicate de Institut.
„Nu știu ce înseamnă GRU și nu am nicio legătură nici cu Rusia, nici cu nu știu ce servicii ale niciunui stat, dar uitându-mă la cei care lucrează la Institutul Robert Lansing am văzut că acolo sunt câțiva foști agenți ai serviciilor secrete occidentale. Așadar, cred că trebuie să le adresați lor întrebarea pentru ce servicii lucrează atunci când lansează asemenea enormități și dezinformări”, a spus senatoarea.
Sancționată de Kiev
Săptămâna trecută purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Oleg Nikolenko, a numit-o pe Diana Șoșoacă „politician marginal” care folosește „un exemplu clasic din metodologia revanșismului rusesc”. El a adăugat că serviciul diplomatic ucrainean va iniția sancțiuni împotriva acesteia ca persoană, pentru că reprezintă o amenințare la adresa securității naționale.
„Condamnăm ferm încercarea de a pune sub semnul întrebării integritatea teritorială a Ucrainei, de a submina spiritul de bună vecinătate dintre Ucraina și România”, a spus Nikolenko.
De cealaltă parte, Șoșoacă a avut o reacție dură, folosindu-se inclusiv de retorica Rusiei pentru a invada Ucraina.
„Prin acest atac mârșav la adresa mea, Ucraina își dovedește caracterul de stat abuziv și fascist. Prin această amenințare pe care Ucraina o face la adresa mea, devin de fapt solidară cu minoritatea română din Ucraina care este tratată de Kiev tot ca o amenințare la adresa statului ucrainean, motiv pentru care este desființată sistematic și programatic într-un proces de epurare etnică și de ucrainizare forțată care amintește de Germania nazistă.
Cum își permite Ucraina să amenințe un senator al statului român pentru o propunere legislativă? De când decide Ucraina ce se întâmplă în Parlamentul României? Este România un stat ocupat de Ucraina și noi nu am aflat? Da, este adevărat că Ucraina este ocupant al unor teritorii românești pe care mă lupt să le readuc în sânul patriei mamă, dar de când are Kievul drept de veto asupra politicii României?”, a transmis Șoșoacă pe Facebook.