Capăt de linie după cinci ani de criză: ne lingem rănile și privim înainte. Cifrele arată bine. Cheltuielile de ajutor social se apropie la Iași la cifrele din 2007, când s-a înregistrat minimul istoric. Asta înseamnă că numărul asistaților a scăzut și că economia și-a repornit motoarele. Dar mai înseamnă și că mulți șomeri au plecat din Iași. Pentru aceasta trebuie să le mulțumim Angliei, Norvegiei și Danemarcei, care susțin zeci de mii de familii de ieșeni.
Protecția socială a șomerilor ieșeni a costat statul aproape 100 milioane euro în șase ani. În lipsa unor măsuri concrete prin care piața locurilor de muncă să fie stimulată, riscăm să ajungem din nou la nivelul anului 2010, când s-a înregistat o inflație puternică de șomeri.
PDL a omorât mii de firme
Cheltuielile statului român cu șomerii ieșeni au crescut cu 50% în perioada crizei economice și financiare. Disponibilizările și lipsa locurilor de muncă au dus la o explozie de șomeri în perioada 2008 – 2013. În acest interval, față de 2002 – 2007, cheltuielile au fost mai mari cu 100 milioane de lei, potrivit unor noi informații făcute publice de guvern.
Statul s-a dovedit incapabil de a limita efectele crizei și, mai mult, în perioada guvernării democrat-liberale, a încurajat șomajul prin măsuri care au dus la desființarea a mii de firme, lucru care s-a tradus printr-un deficit pe piața locurilor de muncă. La aceasta, se adaugă dezmățul pe bani publici din perioada guvernării liberale, în special în anul 2008, când resursele financiare guvernamentale au fost în mare măsură direcționate către măsuri de protecție socială sau măriri de salarii în sistemul bugetar și mai puțin spre investiții generatoare de locuri de muncă.
Numărul șomerilor din Iași se apropie iar de minimul istoric. Dar explicația este că au plecat din țară
Căutați-i prin Anglia
Există însă și vești bune. Cifrele din ultimii trei ani arată o revigorare a pieții, maximul de șomeri înregistrați în 2009 (22.898) reducându-se la aproape 15.000 în 2014. În același timp, oferta locurilor de muncă a devenit mai bogată în mai toate domeniile, dar nivelul de salarizare rămâne la Iași la o cotă net inferioară celei naționale.
Exodul ieșenilor către alte orașe din țară sau din străinătate ajunge în continuare la cote alarmante, având în vedere liberalizarea pieții muncii din Marea Britanie sau șansele pe care le acordă angajatorii din zona nordică a Europei, în special din țări precum Norvegia și Danemarca. În prezent, se vorbește de cel puțin 60.000 de ieșeni care au emigrat, o dovadă în acest sens fiind și datele recesământului din 2011.
Cheltuieli de peste 350 milioane lei în șase ani
Conform informațiilor Guvernului, în perioada 2008 – 2013, cheltuielile cu șomerii din Iași au ajuns la o sumă 350.503.192 lei. În schimb, în intervalul 2002 – 2007, nivelul cheltuielilor abia s-a ridicat la 234.409.317 lei. Rezultă o creștere de 49%, cauzată în mare parte de lipsa de eficiență a guvernelor în elaborarea de politici publice.
Cheltuielile cu șomerii implică indemnizația și plăți pentru: formare profesională, absolvenți, stimularea absolvenților și șomerilor, combaterea marginalizării sociale, stimularea mobilității forței de muncă, stimularea angajatorilor care recrutează șomeri din categoria defavorizați, plăți compensatorii efectuate în cadrul programelor de restructurare, precum și alte cheltuieli.
Punctul maxim al crizei: 2010
În 2008, an în care criza s-a resimțit începând cu luna septembrie, astfel de cheltuieli ajungeau la 39,1 milioane lei. Un an mai târziu au fost de 69 milioane lei, iar în 2010 au sărit la 99,3 milioane lei, maximul istoric din ultimii 25 de ani. Începând cu 2011, cheltuielile au început să scadă, plățile fiind de numai 55,3 milioane lei, respectiv o scădere de 44%. Reducerea cheltuielilor a continuat și în anii următori, având în vedere că în 2012 plățile au fost de 46 milioane lei, iar în 2013 de 41,5 milioane lei.
Guvernul nu a prezentat încă datele pe 2014, dar estimările autoritățile sunt că nivelul cheltuielile va scădea sub pragul de 40 milioane lei, mai puțin chiar și față de anul 2007 (40,8 milioane lei).
Impozitul forfetar a otrăvit economia
Un factor favorizant al maximului istoric din 2010 a fost o măsură controversată introdusă de democrat-liberali, în speță impozitul forfetar (2009). Astfel, orice firmă, fie că avea profit, fie ca avea pierderi, trebuia să plătească o sumă minimă de 400 euro la stat. În cazul în care profitul era mai mare, suma minimă creștea în raport cu aceasta, conform unui grafic stabilit de guvernul PDL. La acea vreme, actualii colegi ai PDL, liberalii, au criticat dur inițiativa pe care au catalogat-o drept „impozitul pe pierdere”.
La Iași, în 2008, doar 181 de firme figurau cu suspendarea activității. În 2009, numărul acestora a crescut la 4.789, în 2010 a scăzut la 2.527. După ce a impozitul forfetar a fost scos de către Guvern, la presiunea masivă a mediului de afaceri, numărul de suspendări a scăzut la 814 (2012) și 861 (2013), pentru ca, în 2014, să ajungă la 498.
Pentru tineri se găsesc mai multe locuri de muncă decât acum câțiva ani, dar salariile sunt de supraviețuire
Cresc firmele active: 15.000, de la 13.300
Criza economică și schimbarea nivelului de impozitare a afectat dur și sectorul întreprinderilor de familie. În primii patru ani de la criză, a fost înregistrată o scădere de 85% a acestora. În 2008, numărul asociațiilor familiale era de 3.290 de unități, în 2012 a ajuns la 510. În schimb, în perioada menționată s-a înregistrat o creștere importantă în rândul persoanelor independente (50%), de la aproape 7.000 la peste 10.000 de unități (persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale etc).
În privința numărului total de întrepinderi active la nivelul județului, acesta ajunge în prezent la peste 15.000, în contextul în care în 2008 ajungea la 17.500, minimul fiind înregistrat în 2011 (13.300).
