Câțiva ieșeni au aderat la rețeaua care l-a sprijinit pe Sorin Oprescu să încaseze mita de la firmele care încheiau contracte cu Primăria Capitalei și instituțiile subordonate acesteia @ Banii ajungeau la Iași sub forma de plăți pentru lucrări fictive de construcții sau servicii de peisagistică efectuate la diferite obiective din București @ La Iași, banii erau retrași în numerar cu carduri eliberate pe numele unor persoane care habar nu aveau la ce sunt folosite @ „Înainte de a pleca din țară, la solicitarea inculpatului Bengalici Claudiu, a căutat persoane dispuse să-și facă carduri bancare la ING și Raiffeisen, care ulterior, împreună cu token-urile și PIN-urile să-i fie remise acestuia. Majoritatea cardurilor date lui „Ben” au fost ale unor persoane din localitatea Podul Iloaiei, jud. Iași. În total au fost remise inculpatului cam 16 carduri (6 din cartierul Păcurari din Iași și 10 din Podul Iloaiei)”, se arată în dosar @ Unii dintre ieșenii care au preluat sau au înființat firmele prin care se scurgeau banii de la Primăria Capitalei au recunoscut faptele și au devenit martori în dosar @ Coordonatorul activităților de la Iași a fost Claudiu Bengalici, un om de afaceri, care a apelat la ajutorul a fraților Alexandru și Eduard Cahanovici din Iași, dar și a mai multor interpuși care și-au pus firmele la dispoziție @ Bengalici scotea banii în numerar și îi preda la București, iar pentru această acțiune percepea un comision de 13,5% @ „Cu ocazia predării banilor în București, a fost preluat de „Papu” care l-a dus în cartierul Colentina la casa inculpatului Popa Bogdan – Cornel, acolo unde l-a cunoscut și pe inculpatul Albu Romeo”, se arată în dosar
7IAȘI a studiat motivarea sentinței din Dosarul Oprescu, emisă în urmă cu aproximativ o lună de zile, în care magistrații de la Curtea de Apel București au explicat modul în care s-au derulat faptele pentru care au fost condamnați persoanele inculpate.
Documentul consultat arată că banii au fost sustrași de membrii rețelei Oprescu din fondurile Primăriei Capitalei, dar și a unor entități subordinate acesteia, prin intermediul unor interpuși din Iași, dar și a unor firme preluate de către aceștia special cu scopul de a fi folosite în circuitul financiar al șpăgilor.
Rețeta nu era deosebit de ingenioasă, dar ar fi trebuit să păcălească atenția autorităților fiscale și penale prin numărul de firme folosite în circuit. Scopul final a fost retragerea banilor în numerar și returnarea acestora către persoanele de la București din anturajul lui Sorin Oprescu.
Persoana care a coordonat activitățile rețelei de la Iași a fost Claudiu Bengalici, un om de afaceri, care a preluat fie direct, fie prin interpuși, mai multe firme din Iași. Acestea emiteau facturi pentru lucrări fictive pe care le-ar fi prestat în regim de subantrepriză pentru societățile comerciale aflate sub contract cu Primăria Capitalei.
„Inculpatul Bengalici Claudiu a aderat și sprijinit grupul infracțional organizat, printr-o contribuție majoră, în cursul anului 2014, prin preluarea SC Delta Construct Invest SRL de la martorul Frone Mariana și încheierea acordului-cadru nr.3.601/2014 cu Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, urmat de o serie de contracte subsecvente, efectuând plăți fictive pentru lucrări care, în realitate, nu erau executate, cu realizarea unui circuit financiar al banilor prin diverse societăți comerciale, pentru ca, în final, să retragă sume de bani foarte mari, pe care le remitea inculpatului Popa Bogdan-Cornel”, se arată în motivarea sentinței din Dosarul Oprescu.
Firmele din Iași aveau sediu în Centru și în Tătărași
Claudiu Bengalici a atras în rețeaua sa mai multe firme înființate la Iași și la București pentru care a obținut din partea asociațiilor drepte de administrare prin procură notarială. Pentru aceste firme, Bengalici a închiriat birouri în clădirea Moldoconstruct de pe strada I.C. Brătianu din Iași și într-o casă din Tătărași, de pe 
strada Rufeni.
Firmele controlate de Bengalici și colaboratorii săi sunt acum în mare parte radiate. Melcris Unic SRL, Romvas Mold SRL, Delta Construct Invest SRL, DG Interconstruct SRL sau Cris Mar Unic SRL sunt câteva dintre firmele din Iași folosite de rețeaua Oprescu pentru încheierea de contracte fictive, a căror unic scop era scoaterea banilor lichizi și returnarea acestora pentru plata mitei.
Contractele în valoare de sute de mii de lei fiecare erau încheiate pentru lucrări de reparații a unor poduri de la Palatul Mogoșoaia, pentru servicii de peisagistică la spații verzi sau la Administrația Cimitirelor.
„În continuare, Curtea constată că au fost încheiate, în mod fictiv: (…) contractul de lucrări nr.151/7.IV.2014, încheiat între SC Green Line Construct SRL, prin administrator Gogonea Cristina-Giorgiana, în calitate de beneficiar, şi SC Crismar Unic SRL, prin administrator Cahanovici Alexandru-Radu, în calitate de executant, pentru reabilitare zid împrejmuitor Str. Valea Parcului, nr.1, comuna Mogoşoaia, judeţul Ilfov, cu preţul de 470.000 lei, (…) contractul de lucrări nr.152/8.IV.2014, încheiat între SC Green Line Construct SRL, prin administrator Gogonea Cristina-Giorgiana, în calitate de beneficiar, şi SC Crismar Unic SRL, prin administrator Cahanovici Alexandru-Radu, în calitate de executant, pentru reabilitare zid împrejmuitor Str. Valea Parcului, nr.1, comuna Mogoşoaia, judeţul Ilfov , cu preţul de 480.000 lei, conform Anexei I (fila 86, volumul XXXV, dosar de urmărire penală); contractul de lucrări nr.170/21.V.2014, încheiat între SC Green Line Construct SRL, prin administrator Gogonea Cristina-Giorgiana, în calitate de beneficiar, şi SC Delta Construct Invest SRL, prin administrator Frone Mariana, în calitate de executant, pentru reparaţii zid împrejmuire Palatul Mogoşoaia, Str. Valea Parcului, cu preţul de 564.403,23 lei, la care se adaugă T.V.A. în valoare de 135.456,78 lei
(…) Prin urmare, SC Delta Construct Invest SRL a primit de la SC Green Line Construct SRL suma totală de 699.000 lei, pe care, la rândul său a transferat-o către cele două societăți comerciale din circuitul financiar fictiv”
Șpaga ajungea pe carduri făcute pe numele unor ieșeni din Păcurari și Podu Iloaiei
Circuitul dubios al banilor prin firmele de la Iași a fost descoperit de Direcția Antifraudă a ANAF, structură care se bucură în unele cazuri de sprijinul SRI. După ce Antifrauda a constatat că toate contractele era încheiate în mod fictiv pentru servicii care nu s-au prestat vreodată, mulți dintre administratorii firmelor au devenit martori în dosar.
Doi dintre colaboratorii lui Bengalici, frații Alexandru și Eduard Cahanovici, au explicat atât în fața procurorilor cât și în fața instanței de judecată cum au intrat în horă și cum erau scoși banii lichizi din firme pentru a fi returnați șmecherilor de la București.
„Înainte de a pleca din țară, Alexandru Cahanovici, la solicitarea inculpatului Bengalici Claudiu, a căutat persoane dispuse să-și facă 
carduri bancare la ING și Raiffeisen, care ulterior, împreună cu token-urile și PIN-urile să-i fie remise acestuia. Majoritatea cardurilor date lui „Ben” au fost ale unor persoane din localitatea Podul Iloaiei, jud. Iași. În total au fost remise inculpatului cam 16 carduri (6 din cartierul Păcurari din Iași și 10 din Podul Iloaiei)”, descriu magistrații șirul evenimentelor.
Ba mai mult, chiar Bengalici a recunoscut traseul financiar și retragerea în numerar a banilor de pe carduri emise pe numele unor persoane care habar nu aveau ce semnaseră.
„Acest segment al transferurilor succesive de bani, până la retragerile în numerar, avut în vedere de specialistul antifraudă de la urmărirea penală, este acoperit şi dovedit prin declaraţiile inculpatului Bengalici Claudiu, care, la urmărirea penală, pe data de 28.X.2015, a declarat că l-a ajutat pe inculpatul Popa Bogdan-Cornel, în sensul că, printre altele, după ce în contul bancar al SC Crismar Unic SRL a intrat suma de 500.000 lei, a transferat-o în contul bancar al SC DG Interconstruct SRL, la care era administrator Cahanovici Alexandru-Radu, şi că a deţinut mai multe carduri bancare şi dispozitive token, pe identitatea unor persoane fizice, pentru a retrage bani în numerar”, se mai arată în dosar.
Munca și riscurile la care se expunea Claudiu Bengalici, dar și un alt membru al rețelei, Ion Niță, erau recompensate cu un comision care se calcula raportat la nivelul sumei retrase în numerar.
„În consecinţă, suma primită de inculpatul Niță Ion este de 128.095 lei, conform comisionului său de 8,5%, iar suma primită de inculpatul Bengalici Claudiu, conform comisionului său de 13,5% la retragerea numerarului, este de 145.300,5 lei” , spun judecătorii, citând dintr-un raport întocmit de un expert al DNA.
S-au întâlnit la Iași. Rețea de firme pe numele neamurilor
Conform declarațiilor date de Alexandru Cahanovici în fața procurorilor DNA, acesta a avut o primă întâlnire cu Bengalici în 2014, atunci când acesta era interesat să achiziționeze mai multe firme pentru a pune mâna pe fonduri europene. Nici această afacere nu se baza pe principii de legalitate.
„În faza de urmărire penală a fost audiat martorul Cahanovici Alexandru, semnatar din partea SC Crismar Unic SRL a contractului anterior menționat, care a arătat că în luna februarie 2014 s-a întâlnit în Iași cu inculpatul Bengalici Claudiu, care i-a spus că are o societate a cărei denumire nu a menționat-o cu care dorește să participe la câștigarea de fonduri europene. Pentru a fi sigur că va câștiga, îi mai trebuia 6 societăți comerciale care să participe și ele cu oferte la aceeași procedură, solicitarea sa fiind ca acestea să aibă câte o problemă, un document lipsă, astfel încât să fie descalificate. La solicitarea lui Bengalici Claudiu, urma ca pentru toate cele 6 societăți ce se constituiau să se emită o procură generală de administrare pe numele lui.
În consecință, martorul a preluat de la Leonte Radu SC Crismar Unic SRL, dându-i inculpatului o împuternicire (drepturi complete asupra societății). De asemenea, Bengalici Claudiu a venit cu doi băieți din Bacău care aveau o societate SC Romvad Mold SRL, preluată ulterior de un prieten al său, Rotaru Bogdan. Acesta din urmă i-a făcut de asemenea la notar o procură de administrare lui Bengalici Claudiu.
Pe numele fratelui său, Cahanovici Eduard Ionuț s-a constituit o altă societate, SC Interconstruct SRL, predată de asemenea lui Bengalici Claudiu pe bază de procură. Toate operațiunile referitoare la cele 3 societăți comerciale au avut loc în interval de aproximativ o lună de când l-a cunoscut pe Bengalici Claudiu
(…) La un moment dat, Bengalici Claudiu i-a spus că mai are nevoie de o societate comercială, sens în care l-a contactat pe vărul său Nicolau Călin care a preluat o societate, dar nu știe de la cine. Și în acest caz vărul său i-a dat procură de administrare lui Bengalici Claudiu.
Când s-a întors în țară, la cererea inculpatului Bengalici Claudiu, l-a găsit pe Conachi Ion, unchiul soției sale, care a preluat în același mod de la Leonte Constantin (tatăl lui Leonte Radu) societatea SC Melcris Unic SRL. Și pentru această societate Bengalici Claudiu a primit procură de administrare.
Mai arată martorul că inculpatul nu i-a cerut ca aceste societăți să aibă documente lipsă care să conducă la descalificarea lor din procedura de achiziție publică, dar i-a cerut să-i găsească persoane dispuse să-și deschidă cont bancar cu card atașat, pe care ulterior să i le înmâneze inculpatului, pretinzând că aceasta este o condiție pentru a participa la licitație. În total au fost obținute 15-20 de carduri”, rețin magistrații de la Curtea de Apel București.
Condamnat la 6 ani și 6 luni de închisoare, judecat la Iași pentru evaziune fiscală
În Dosarul Oprescu, Claudiu Bengalici a fost condamnat la o pedeapsă de 6 ani și 6 luni de închisoare, iar în 2020, acesta a fost trimis în judecată într-un nou dosar ce privește infracțiuni de evaziune fiscală. În același dosar mai este judecată Mariana Frone, asociată cu Bengalici în firma Delta Construct Invest SRL. De asemenea în același caz apare și numele lui Alexandru Cahanovici, în calitate de reprezentant al firmei Crismar Unic SRL. Ambele societăți comerciale fuseseră anterior folosite în rețeaua mitei din dosarul Oprescu.
În fața judecătorilor, Claudiu Bengalici a recunoscut o parte din infracțiuni și a descris cum a ajuns să lucreze pentru rețeaua șpăgilor de la Primăria Capitalei.
„Inculpatul Bengalici Claudiu a recunoscut implicarea sa în activitatea infracțională. Astfel, în cursul urmăririi penale, inculpatul a declarat că la începutul anului 2013, ianuarie/februarie, în timp ce se afla în Suedia, a fost contactat de un prieten care i-a spus că știe niște persoane din România foarte influente și potente din punct de vedere financiar și au nevoie de o persoană care să fie administrator la o societate comercială în domeniul construcțiilor. A acceptat propunere, iar în luna martie 2013 s-a întors în România.
La finalul lunii aprilie 2013 prin intermediul aceluiași prieten l-a cunoscut pe martorul Cahanovici Alexandru care a preluat SC Crismar Unic SRL. Prietenul său, care ținea legătura cu acea persoană influentă, i-a transmis că trebuie să se întocmească o procură de administrare pe numele său.
Tot în aprilie/mai i-a fost indicată o persoană, „Papu”, căreia i s-a dat numărul său de telefon, urmând să fie contactat pentru ca SC Crismar Unic SRL să participe împreună cu societatea lui „Papu”, Urban, la execuția unor lucrări de spații verzi în București. La un moment dat „Papu” i-a spus că au intrat banii în cont, iar ulterior „Papu” l-a întrebat când vine la București pentru a scoate în numerar banii virați în cont. Astfel, sumele respective au fost virate în conturile sale personale, după ce mai întâi fuseseră virate în conturile SWEA, o societate comercială care aparținea unui anume Nichifor, din anturajul lui Cahanovici Alexandru, de unde le-a retras în numerar folosind cardul. La un moment dat, a primit pe email de la „Papu” și un contract între SC Crismar Unic SRL și Urban pentru a-l semna.
Cu ocazia predării banilor în București, a fost preluat de „Papu” care l-a dus în cartierul Colentina la casa inculpatului Popa Bogdan – Cornel, acolo unde l-a cunoscut și pe inculpatul Albu Romeo. Inculpatul Popa Bogdan – Cornel, care părea să fie „șeful” i-a spus că s-a dovedit o persoană de încredere și că se așteaptă să desfășoare aceeași activitate și în continuare, interesându-l câți bani poate aduce prin metoda folosită și cât de repede.
(…) Unul dintre cei trei i-a spus să facă rost de carduri bancare pe numele altor persoane pentru a scoate sumele de bani în numerar, astfel că a discutat cu martorul Cahanovici Alexandru care s-a oferit să-i facă rost de carduri și dispozitive token (pentru ca nu cumva persoanele respective să transfere în alte conturi ale lor sumele de bani)”, se precizează în motivarea sentineței.
