Oraşul l-a lăsat Arcadiei, el merge spre comunităţile rurale, izolate şi sărace. Avem la Iaşi un nou mogul al spitalelor, unul chiar din interiorul sistemului.
Fostul şef al CJASS Iaşi deschide un spital nou în Negreşti, oraş rămas complet fără asistenţă medicală. Este a doua lovitură pe care o dă, după centrul de zi de la Ţibăneşti, unde are 200 de pacienţi pe lună. Afacerea sa capătă anvergură şi pare să aibă dreptate în ceea ce spune: “Trebuie să cunoşti sistemul”
Fostul şef al Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi, Iulian Şerban, s-a lansat în afaceri în domeniul medical. A inaugurat deja un centru de zi cu specific de balneofizioterapie în comuna ieşeană Ţibăneşti şi se pregăteşte pentru a doua investiţie, un spital generalist şi cu secţie de chirurgie, la Negreşti, judeţul Vaslui.
“Dacă ştii să foloseşti sistemul, afacerea în domeniul medical este rentabilă. Şi eu ştiu să-l folosesc”, spune Şerban. Are de gând să deschidă zeci de astfel de spitale mici în zone izolate, rămase fără asistenţă medicală în urma închiderii spitalelor în mandatul premierului Boc. Ironia este că spitalele au fost închise de un membru PDL, fiind considerate găuri negre ale bugetului şi sunt acum deschise de un membru al aceluiaşi partid, care doreşte profit.
Bazin de 25.000 de pacienţi
Prima condiţie pentru succesul unei unităţi medicale private este amplasarea într-un bazin suficient de mare de potenţiali clienţi. A doua şi a treia condiţie sunt inexistenţa concurenţei directe şi o distanţă mare faţă de oraşele cu spital. În aceste condiţii, decontările de la casele de sănătate pentru servicii prestate gratuit către asiguraţi sunt suficiente pentru stabilitatea afacerii.
“Dacă ştii să foloseşti sistemul, afacerea în domeniul medical este rentabilă. Şi eu ştiu să-l folosesc.”, Iulian Şerban, fost preşedinte CJASS Iaşi
“Dacă sunt mai puţini posibili clienţi devine nerentabil. La fel ai de suferit dacă supradimensionezi personalul. Pentru că subfinanţarea din sănătate dublată de supradimensionarea personalului sunt cauzele pentru care sistemul de stat este aşa cum este. Ca să dau un exemplu, Spitalul Spiridon are aproximativ 1.000 de paturi şi 2.200 de angajaţi. La mine, la Ţibăneşti, am 10 paturi şi 5 angajaţi. Este 2,2 faţă de 0,5”, ne-a spus Şerban.
Spital generalist la Negreşti
Al doilea spital al fostului şef de la CASS va fi inaugurat anul viitor, în luna februarie, la Negreşti – Vaslui. Proiectul se află deja depus la Primărie şi sunt aşteptate aprobările. “Avem o problemă foarte mare. Spitalul Negreşti a fost închis de către Guvernul Boc, fiind considerat neeficient, în 2011. După aceea, o firmă s-a arătat interesată de a investi într-un spital privat, dat n-a mai făcut-o. Clădirea fusese deja dată de către Consiliul Local acelei firme, astfel că nu pot deschide spitalul în acelaşi loc unde a fost. Trebuie o clădire nouă”, a mai spus Şerban.
Foto: Spitalul din Negreşti, acum închis
Deşi termenul pentru deschiderea noului spital, care va avea inclusiv secţie de chirugie, este apropiat, fostul şef al Casei de Asigurări spune că se poate face o clădire până atunci: “Strucutură de lemn şi se face imediat. Mai greu este cu aprobările. Durează câteva luni bune”.
“Nu contestăm utilitatea unui asemenea proiect. Negreştiul chiar are nevoie de o unitate medicală. Noi sperăm că se face, chiar dacă durează aprobările”, ne-a spus primarul din Negreşti, Vasile Voicu.
Marja de profit a lui Şerban la Ţibăneşti: 50%
“Am 200 de pacienţi lunar la Ţibăneşti, pentru 10 paturi, şi am de lucru pe programări făcute deja pentru toată luna august. Investiţiile sunt între câteva mii de euro şi câteva sute de mii de euro, în funcţie de complexitatea amenajărilor şi a dotărilor”, se laudă Iulian Şerban, refuzând să precizeze cât a cheltuit pentru secţia de balneofizioterapie de la Ţibăneşti.
În condiţiile în care sunt 200 de pacienţi pe lună, la 10 paturi, la o decontare de 180 de lei de pacient, rezultă că bugetul asigurărilor de sănătate va vira firmei 36.000 de lei lunar. În condiţiile în care valoarea salarizării medii este de 1.500 de lei pentru cei 5 angajaţi, cheltuielile cu aceştia sunt de 7.500 de lei. Utilităţile şi cheltuielile cu medicaţia se ridică la 10.000 de lei lunar, dar firma tot va rămâne cu cel puţin 18.000 de lei în fiecare lună, din care sunt scăzute impozitele.
Foto: Spitalul din Ţibăneşti
“Intenţia este să fac multe centre mici, în foarte multe zone fără asistenţă medicală. În acest fel, cu zeci de centre de 10 paturi ajungi la dimensiunile unui spital normal, iar profiturile sunt pe măsură, fără să ai concurenţă”, mai spune Şerban.
La spitalul deschis deja la Ţibăneşti lucrează un medic şi patru fizioterapeuţi. Aceştia locuiesc în Iaşi şi fac zilnic naveta cu o maşină pusă la dispoziţie de firmă.
În marile oraşe nu mai este loc. Direcţia: la ţară
Pentru că Guvernul Boc a redus numărul paturilor disponibile în sistemul public de sănătate, cei care doresc acum să investească acum în acest domeniu o pot face liniştiţi. Nu mai puţin de 67 de unităţi medicale din România au fost închise în perioada aprilie – iulie 2011.
“Mai este un secret important pentru a reuşi în această afacere. Cum cele mai multe paturi au fost reduse din mediul rural, investiţiile trebuie îndreptate către mediul rural, cât mai departe de oraş. În oraşe nu mai este loc pentru alte spitale, dar comunele lăsate fără asistenţă medicală sunt bazine foarte importante. Şi încă ceva. Doar cineva care ştie cum funcţionează sistemul poate reuşi, pentru că unui investitor nu-i sunt oferite toate informaţiile”, a precizat Iulian Şerban.
Şerban, avertizat de ministrul Nicolăescu
Afacerea lui Iulian Şerban rămâne dependentă de decontările cu Casa Judeţeană a Asigurărilor de Sănătate (CJASS) Iaşi, instituţie pe care el însuşi a condus-o timp de patru ani. Astfel, afirmaţia lui – “trebuie să cunoşti sistemul” – capătă sensuri multiple. Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a vrut, la începutul anului, să taie complet alocarea de fonduri pentru unităţile private, care reprezintă 10% din totalul bugetului Sănătăţii.
Foto: Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătăţii
Asaltat cu o presiune publică enormă, ministrul a făcut un pas înapoi, dar şi-a păstrat un ton ameninţător, avertizând în mai, anul acesta: “Cine îşi dezvolt
ă o afacere privată nu şi-o face pe banul public, iar managerii de spitale private nu trebuie să se bazeze pe ce fură de la stat sau din ceea ce încearcă să obţină prin trafic de influenţă.”
