Spune Guvernul că nu sunt bani pentru a angaja personal în sistemul bugetar? Vrăjeală de adormit copiii. Câteva instituţii din Iaşi, finanţate cu bani publici, au angajat personal la foc automat în ultimul an. Regula de o angajare la 7 plecări din sistem a fost călcată în picioare. Dar, ca să fii angajat la stat, trebuie să ai pile beton, altfel ţi se spun că nu sunt posturi.
La Iaşi, instituţiile bugetare angajează personal la foc continuu. Regula cum că în sistemul de stat se poate face o angajare la 7 plecări e un simplu basm de spus copiilor. Şefii instituţiilor au fost inventivi şi au găsit metode să fenteze legea. Transferurile, detaşările şi contractele pe perioadă determinată au fost metodele ingenioase prin care s-au făcut angajări. Reporterii 7est au cerut structura personalului la 40 de instituţii publice din Iaşi. 17 au răspuns. Doar în două cazuri s-a respectat, la virgulă, litera legii. În celelalte, în perioada iulie 2012 – iunie 2013, s-au făcut sute de angajări, ocolind legea. Majoritatea şefilor instituţiilor au refuzat să explice cum a fost posibil.
Jongleriile lui Minciună
Situaţia de la Direcţia Judeţeană de Administrare a Drumurilor şi Podurilor este de-a dreptul revoltătoare: aproape că şi-a dublat personalul, deşi bugetul total este mai mic decât cel de anul trecut. Daniel Minciună, directorul DJADP, a găsit calea legală să fenteze prevederile care interzic angajările în sistemul bugetar. De la 1 iulie 2012 la 1 iunie 2013, la instituţia condusă de Minciună s-au făcut 11 angajări, astfel că numărul angajaţilor a crescut de la 14 la 24 (un angajat a plecat), chiar dacă legislaţia ar interzice, teoretic, asta. “Sunt persoane angajate pe perioadă determinată de trei ani. Au fost angajaţi economişti şi ingineri de drumuri cu experienţă de cel puţin un an şi cel mult trei ani”, a precizat Daniel Minciună. Numărul de angajaţi crescut de la 14 la 24 este în contradicţie cu bugetul instituţiei, care a scăzut faţă de anul trecut. “În 2012 am avut un buget total de aproximativ 20 de milioane de lei, anul acesta avem 19 milioane de lei”, a mai spus Minciună.
Laicu s-a spălat pe mâini
Tot în sectorul bugetar şi tot la drumuri, la Iaşi s-au făcut angajări şi la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri. Între 1 iulie 2012 şi 1 iunie 2013 au venit în instituţie 64 de salariaţi (din care 16 cu funcţii de conducere), astfel că numărul total al acestora a crescut de la 969 de persoane la 972 (au şi plecat o parte). “Toate angajările s-au făcut prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. La noi nu se angajeză respectând raportul de 7 la 1, la noi se angajează la schimb. Dacă pleacă cineva, angajăm pe altcineva. Şi, oricum, toate angajările au fost făcute prin Compania Naţională, nu de către noi. Noi am solicitat oameni pe posturile libere şi au fost aprobate cererile”, a spus Ovidiu Mugurel Laicu, directorul DRDP Iaşi. Chiar de-ar fi cum zice Laicu, angajările n-au respectat nici măcar proporţia de 1:1. Cu toate plecările şi sosirile, DRDP are un plus de trei angajaţi faţă de iulie 2012.
Ocolirea legii
Majoritatea şefilor instituţiilor au refuzat să explice manevrele. Un jurist a precizat, sub protecţia anonimatului, că trei ar fi variantele de sporire a numărului de angajaţi pentru o instituţie publică: detaşarea, transferul şi contractul pe perioadă determinată. “În cazul transferurilor, acestea se practică drept soluţie pentru ocolirea prevederilor legale care limitează angajările. Sunt şi cazuri, cel puţin în sistemul sanitar, în care, în disperare de cauză, directorii spitalelor unde era deficit de personal au încheiat contracte cu firme externe care aveau angajaţi asistenţi medicali şi aceştia au fost transferaţi sau detaşaţi în interes de serviciu”, a spus un jurist al unui mare spital din Iaşi.
105 angajări
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului este una dintre instituţiile bugetare cu cele mai multe angajări în perioada 1 iulie 2012 – 1 iunie 2013. Totuşi, o prevedere legală recentă a permis angajările în acest domeniu. “Am respectat o hotărâre de Guvern din acest an care prevede că toate locurile de muncă vacante din sistemul social pot fi ocupate. Am făcut 105 angajări pe perioadă determinată sau nedeterminată şi încă 14 angajări pe funcţii de conducere”, a spus Florin Ion, directorul DGASPC Iaşi. Cu alte cuvinte, Ion spune că e acoperit. Şi pe restul directorilor de-i întrebi, îţi spun că sunt acoperiţi. Adică, au fentat legal.
Numărul total de angajări pe ultimul an se află din adunarea primelor două coloane. Şefii instituţiilor n-au precizat câte sunt detaşări, transferuri sau contracte pe perioadă determinată
Cele 3 metode de fentare a legii
Transferul se poate face în două moduri: Transferul în interesul serviciului are la bază eficientizarea activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice şi se acordă la cererea instituţiei la care pleacă funcţionarul public, cu acordul acestuia. Transferul poate avea loc într-o funcţie similară sau inferioară celei deja ocupate.
Transferul la cerere se face într-o funcţie publică inferioară sau de aceeaşi categorie, la cererea funcţionarului şi cu acceptul ambelor instituţii.
Detaşarea presupune schimbarea temporară a locului de muncă, din dispoziţia angajatorului, la un alt angajator. Detaşarea se poate realiza şi de la o firmă privată la o instituţie de stat. Salariul este plătit de angajatorul la care s-a dispus detaşarea, iar pe durata detaşării angajatul beneficiază de drepturile salariale care îi sunt mai favorabile. Cu alte cuvinte, un angajat care vine de la privat cu un salariu de 2.500 lei într-o instituţie publică unde salariul pe postul său ar fi fost 1.500 de lei, va lua suma mai mare.
Contractul cu perioadă determinată este avantajos pentru angajator deoarece el încetează automat, de drept, fară să fie necesară aplicarea procedurilor pentru concediere. Nu este necesar preavizul, nu este necesară trecerea pe un alt post vacant, nu este necesară nici măcar invocarea vreunui motiv de încetare. Unii angajatori utilizează contractul individual de muncă pe durată determinată în scopul verificării profesionale a salariatului. În instituţiile de stat, prin astfel de contracte şefii numiţi politic îşi pot „rezerva” anumite posturi pe care să le ocupe atunci când există riscul de a fi schimbaţi din funcţie.
