Sursa 7est care dezvăluie afacerile de la graniţa cu Republica Moldova a făcut calculul lunar al şpăgii din vama Albiţa. A rezultat o medie de 150.000 de euro lunar. „Toţi intră în sistem sau, dacă refuză, sunt ejectaţi, exact ca la un transplant unde organul nou nu este tolerat de organism”, afirmă „Vameşul de Gardă”. Cea mai mare pedeapsă pentru un vameş e să fie trimis la Aeroport. Acolo nu ies bani nici de covrigi.
Arestările din vama Albiţa au scos la iveală faptul că una dintre angajatele Biroului Vamal avea asupra ei 3.500 de euro obţinuţi din şpagă. Mai mult, la percheziţiile făcute de DNA la locuinţele vameşilor au fost găsiţi aproximativ 150.000 de euro, în bancnote mici. Cum a fost posibilă adunarea unor astfel de sume? „Vameşul de gardă” spune că se puteau obţine „capturi” mai consistente.
Joia e „zi de pachet”
Sumele confiscate în urma descinderilor de la Albiţa par impresionante, dar „vameşul de gardă” susţine că puteau fi mai mari, dacă procurorii alegeau o altă zi. „Dacă nu mă înşel, acţiunea DNA a fost într-o zi de marţi. Dacă avea loc într-o zi de joi, captura putea fi mai mare, pentru că e zi de pachete”, explică sursa 7est. Practic, în fiecare zi de joi, Biroul Vamal Albiţa este sufocat de microbuze şi autobuze, mare parte cu destinaţia Italia. Acestea cară bagaje pentru moldovenii din străinătate, iar printre bagaje se află atât ţigări, cât şi băuturi alcoolice. Pentru a trece uşor prin vamă, şoferii „cotizează” şi astfel ajung cu marfa la destinaţie.
La descinderea din octombrie, 17 din cei 68 de vameşi de la Albiţa au fost reţinuţi. La percheziţiile făcute de DNA la locuinţele lor au fost găsiţi aproximativ 150.000 de euro, în bancnote mici
5.000 euro la 24 ore
Nivelul traficului prin vamă este extrem de relevant deoarece, cu cât sunt mai multe maşini, cu atât banii primiţi ca şpagă sunt mai mulţi. „Noaptea trec 120 – 130 de maşini, iar ziua, ca medie, sunt undeva la 18 – 20 de maşini pe oră. Dintre acestea, cam 60% sunt autoturisme, iar restul sunt TIR-uri, microbuze şi autobuze”, susţine sursa. Calculul şpăgii potenţiale trebuie făcut la o medie, pentru că nu toţi cei care tranzitează frontiera dau bani vameşilor sau poliţiştilor de frontieră. „Sunt care dau 5 sau 10 euro, dar sunt şi care dau 50 de euro sau mai mult. Există şi cazurile în care nu se dă nimic, mai ales la autoturisme. Ca principiu, s-ar putea face o medie de 10 euro pe maşină, ceea ce ar însemna undeva la 200 de euro pe oră. Dacă se calculează la 24 de ore, se ajunge la 4.800 de euro. Daniela Mârza a fost găsită cu 3.500 de euro în poşetă, ceea ce confirmă calculul meu”, spune sursa din vamă.
Traficanţii de ţigări pe ruta R. Moldova – România sunt cei mai importanţi cotizanţi ai sistemului de şpăgi din vămi. În imagine, o captură din aprilie 2013, de la Vama Sculeni din Iaşi. Ţigările fuseseră ascunse în butelia de gaz a unui autoturism condus de un ieşean. N-o fi cotizat?
Iei şpagă sau dispari
Cifrele devin ameţitoare dacă se face calculul pentru o lună întregă. Astfel, la o medie zilnică (24 de ore) de 4.800 – 5.000 de euro colectaţi ca şpagă, rezultă o pradă lunară de 150.000 de euro. Aceşti bani sunt împărţiţi între lucrătorii vamali, şefii lor, piramida şpăgilor mergând până la oamenii politici, la vârf. „Banii sunt drenaţi de jos în sus, până la vârf. Fiecare îşi ia parte, cotele sunt ştiute. Degeaba roteşti vameşii dintr-un punct în altul. Toţi intră în sistem sau, dacă refuză, sunt ejectaţi, exact ca la un transplant unde organul nou nu este tolerat de organism”, afirmă „vameşul de gardă”.
Pedeapsa: la Aeroport
Ca dovadă că „acţiunea” din vamă este cunoscută chiar de conducerea ANAF, şefii din Birourile Vamale sunt schimbaţi mai des decât se schimbă anotimpurile. Oficial se invocă faptul că în acest mod se elimină riscul de a se crea reţele de vameşi care să primească şpagă. „De fapt, sunt răfuieli sau recompense în cea mai mare parte. Dacă vrei să sancţionezi un şef din Vamă, trimite-l ca şef de birou la Aeroport. Acolo ai o singură cursă extracomunitară, spre Turcia. În rest, nu prea ai ce face, nu ai nici de la cine să iei şpagă. În schimb, dacă vrei să-i faci un bine, îl pui şef de birou la Siret, Albiţa sau Sculeni. Sunt birouri mai puţin notorii, cum este cel de la Stânca, şi nu veţi vedea prea des în presă capturi făcute acolo. Cu toate astea, Botoşaniul este plin de ţigări moldoveneşti”, explică „vameşul de gardă”.
Raidurile investigatorilor în vămi sunt ca pescuitul într-un lighean plin cu peşte. Captura e substanţială, de fiecare dată
Au fost infiltraţi anchetatori sub acoperire
La Albiţa lucrează 68 de vameşi, iar 17 dintre ei au fost reţinuţi şi apoi arestaţi pe 24 octombrie. Printre ei se află Cristina Gînju, fosta şefă a DRAOV, care era şefă de tură în momentul respectiv, dar şi Eugen Cristescu, adjunctul Biroului Vamal. Cazul este instrumentat de DNA Iaşi şi s-a bucurat şi de sprijinul autorităţilor din Republica Moldova. De altfel, anchetatorii au acţionat cu oameni sub acoperire, iar la dosar se află, pe lângă depoziţii, şi înregistrări audio şi video. Procurorii susţin că, pentru suma de 50 de euro, vehiculele erau lăsate să treacă frontiera cu un control superficial.
