EXCLUSIV 7EST. Pe culmile nesimţirii: Romaniuc, soţul şi ginerele, JUPÂNII MILIOANELOR POSDRU din învăţământ (TEXT INTEGRAL)

Liliana Romaniuc şi-a legat mandatul de la ISJ de proiecte POSDRU de milioane de euro în care familia ei era cea mai potrivită ca să le ducă la bun sfârşit. Ea era inspector general la Inspectoratul Şcolar, soţul conducea Fundaţia Filocalia, iar ginerele Şcoala Wurbrand. Toţi erau implicaţi într-un proiect POSDRU de 10 milioane de lei. Romaniuc avea spate politic la Bucureşti, fiind membră marcantă a PDL. Familia Romaniuc a combătut “abandonul şcolar” timp de 10 luni, cheltuind 1 milion de lei pe lună. Alt tun ISJ-Filocalia, cu familia la butoane: program transfrontalier de 145.000 de euro.

 

Milioane de euro din fondurile europene ajung, periodic, la un grup restrâns de iniţiaţi cu legături în lumea politică şi cu acces la mecanismul de funcţionare al statului. Specialiştii susţin că ceea ce pare un jaf se petrece cu acoperire legală. La Iaşi, familia fostului inspector şcolar general, Liliana Romaniuc, gestionează proiecte de zeci de milioane de lei care se desfăşoară în şcolile pe care aceasta le-a condus.

 

POSDRU în familie

Una dintre cele mai mari finanţări POSDRU din ultimii ani a fost primită de Fundaţia Filocalia pentru proiectul „Împreună vom reuşi!”. Fundaţia a fost condusă de Liliana Romaniuc, apoi de către ginerele acesteia, Cristian Lucaci. Valoarea declarată a proiectului este de circa 10,3 milioane de lei, din care deja au fost încasate sume importante. În iulie 2012 s-au primit 750.000 de lei iar în luna martie a acestui an s-au mai încasat 995.000 de lei. Fundaţia a mai depus luna trecută o cerere de rambursare, care încă nu a fost aprobată. Proiectul viza reducerea abandonului şcolar şi a fost aprobat în perioada în care Liliana Romaniuc era inspector şcolar general adjunct.

 

Fosta şefă a ISJ a postat pe Facebook o poză în care se arată încântată de trandafirii din curtea casei. Dar în spatele gardului e ascuns leopardul

 

Nu lipseşte nici Colegiul Wurmbrand

În martie 2011, pe site-ul inspectoratului condus deja de Liliana Romaniuc este publicat un comunicat de presă prin care este prezentat proiectul. „Au fost alese 10 şcoli din judeţul Iaşi, atât din mediul rural cât şi din cel urban, care au înregistrat un număr mare de elevi ce se încadrează în grupul ţintă al proiectului. Şcolile selectate sunt: Şcoala D. Sturdza, Şcoala G. Coşbuc, Şcoala cu clasele I-VIII Holboca, Şcoala Elena Cuza, Şcoala B.P. Haşdeu, Şcoala G. Brătianu, Şcoala N. Iorga, Şcoala I. Teodoreanu, Şcoala R. Wurmbrand, Şcoala Leţcani”, se arată în comunicat. Interesant este că aproape toată familia Lilianei Romaniuc apare, în această fază a proiectului. Şcoala Wurmbrand era condusă de ginerele său, iar fundaţia Filocalia de către soţ.

 

 

10 milioane pentru copii care încap în 2 şcoli

Liliana Romaniuc susţine acum că nu a avut nicio legătură cu proiectul. „Nu m-am ocupat eu, aşa că nu cunosc foarte multe. Pe mine mă interesează formarea a cât mai mulţi profesori. Sistemul de învăţământ poate fi reformat şi în acest mod, prin asigurarea unei resurse umane foarte bine pregătite. În momentul în care fac o formare, mă interesează ce a schimbat la profesor în legătură cu modul de predare la clasă”, spune Romaniuc.

În decembrie 2012, Fundaţia Filocalia a prezentat rezultatele. „Proiectul a implicat 120 cadre didactice şi consilieri psihopedagogi, 1.600 de elevi cu dificultăţi de învăţare, dezavantajaţi socio-economic, cu un număr mare de absenţe şi cu potenţial risc de abandon şcolar, din ambele judeţe (Iaşi şi Cluj), şi 800 de părinţi ai elevilor expuşi abandonului şcolar”. Numărul copiilor şi al profesorilor implicaţi este comparabil cu cel din două şcoli de cartier. Şcoala „George Coşbuc”, de exemplu, are circa 750 de copii şcolari şi preşcolari.

 

 Liliana Romaniuc, pozând electoral, întruchiparea perfectă a parvenirii în afaceri prin politică

 

„Ai acces la publicul ţintă”

Misterul implicării directe sau indirecte a Lilianei Romaniuc în proiecte finanţate european care au ca ţintă unităţile de învăţământ este elucidat de unul dintre consultanţii ieşeni în domeniu. „Când faci un astfel de proiect, cauţi să-ţi asiguri accesul la publicul ţintă. Dacă mergi în rural, cauţi să atragi primăria. Mai văruieşti o cameră, o dotezi cu calculator, copiator sau fax, iar primarul este cel care îţi poate aduce oameni la cursuri. În învăţământ, este important să ai o implicare de la nivelul inspectoratelor şcolare, pentru că pot fi mobilizaţi şi profesorii, şi copiii”, explică Cătălin Ilie, consultant extern al majorităţii universităţilor ieşene.

Cât despre succesul programelor de combatere a abandonului şcolar, Cătălin Ilie este sceptic. „Se acordă subvenţii, adică te plătesc să vii la cursuri. Eu văd aceşti bani cheltuiţi pe altceva. De exemplu, pe un microbuz care să aducă la şcoală copiii. Simpla instruire are efecte doar atâta timp cât sunt bani. Dacă s-au terminat fondurile, în general s-au terminat şi efectele”, spune consultantul.

 

 

S-au retras din scandalul SIVECO

Fosta şefă a ISJ susţine că asocierea numelui ei cu proiectele derulate de Filocalia sau de Colegiul Richard Wurmbrand este o greşeală. „În timpul mandatului meu la ISJ, Filocalia nu a fost partener al inspectoratului în niciun proiect”, spune ea.

Cu toate acestea, în 2010 a izbucnit un scandal imens în urma semnării unui proiect de 4,7 milioane de euro. Proiectul, demarat de ISJ în parteneriat cu Fundaţia Filocalia, Universitatea Bucureşti şi SIVECO România a fost semnat în septembrie 2009, la Iaşi, de Romaniuc în calitate de inspector general adjunct. „Nu mai aveam atunci niciun rol în Filocalia”, susţine ea.

Din partea Filocalia, proiectul a fost semnat de Cristian Lucaci, ginerele lui Romaniuc. „Într-adevăr, ginerele meu era manager de proiect”, recunoaşte ea. În urma scandalului, Filocalia s-a retras din calitatea de partener în proiect.

 

 

I-au vrut binele cu forţa

O altă decizie controversată a şefei ISJ a fost trecerea Colegiului Wurmbrand pe lista de propuneri în vederea alocării de fonduri pentru lucrări de reabilitare. Acestuia i s-a repartizat, printr-o hotărâre de guvern, suma de 75.000 de lei. „Nu a fost iniţiativa mea, să ştiţi. A fost gestul unui parlamentar de Iaşi, care a făcut un amendament. Acei bani nu au mai ajuns la Wurmbrand, am anulat eu alocarea”, susţine Romaniuc.

Sediul vizat de renovare, de pe strada Smârdan, găzduia, pe lângă colegiu, şi fundaţia Filocalia, dar şi firma de catering a familiei Romaniuc, Sabina SRL.

Familia Romaniuc deţine un conac care aproape că nu încape în obiectiv

 

Tentaculele familiei Romaniuc au mai capturat 145.000 de euro

O mare cacealma de tip POSDRU: studiu transfrontalier despre avantajele şi pericolele Internetului asupra copiilor n Cine s
unt adevăraţii câştigători? Clienţii politici

Un alt proiect în care Fundaţia Filocalia a fost partener iar Inspectoratul Şcolar a fost asociat s-a derulat în perioada aprilie 2011-octombrie 2012 în România şi Republica Moldova, adică în perioada în care Romaniuc era şefa ISJ. Proiectul, numit „The Internet: E-friend or E-enemy?” a fost în valoare de 145.000 de euro, cu finanţare UE prin Programul Operaţional Comun România – Ucraina – Republica Moldova.

Din aceşti bani s-a realizat un studiu pe 500 de elevi cu privire la conştientizarea avantajelor şi pericolelor implicate de utilizarea Internetului. „Aceste programe asigură cash-flow. Pe POSDRU, spre exemplu, rambursările vin şi după doi ani, iar dacă fundaţia nu e potentă financiar, poate da faliment. La acest tip de proiecte însă, primeşti o prefinanţare de până la 80%, iar banii vin imediat”, explică consultantul Cătălin Ilie, care a fost şi el implicat în acest proiect prin fundaţia FEDEI.

 

 

După abandon şcolar, acum combat analfabetismul

Ultima lovitură a Fundaţiei Filocalia este proiectul „Reading to Learn”, finanţat de Romanian American Foundation. Programul se va desfăşura timp de 3 ani şi jumătate în 60 de şcoli din Regiunea Nord Est şi vizează combaterea analfabetismului funcţional. „Studiile indică faptul că sunt probleme la nivelul înţelegerii textului. Au fost selectate şcoli în care sunt puţini suplinitori, pentru că avem în vedere şi formarea profesorilor, nu doar a elevilor”, spune Romaniuc. Programul presupune lecturarea unui text, înţelegerea acestuia şi formularea unui punct de vedere critic. Valoarea proiectului nu a fost făcută publică.

 

“Pe POSDRU e o problemă de cash-flow, dacă fundaţia nu e potentă, rambursările vin greu şi dă faliment. Însă pe programe transfrontaliere primeşti 80% prefinanţare şi banii vin imediat.” Cătălin Ilie, consultant fonduri europene

 

Cum se selectează partenerii

„De obicei, consultantul vine spre posibilul beneficiar pentru că a identificat o posibilitate de finanţare. S-a modificat legislaţia şi, acum, se realizează o procedură similară unei licitaţii, pentru identificarea partenerilor. Până acum, beneficiarul decidea arbitrar. Dacă voia să facă treabă, îşi alegea parteneri solvabili, care să acopere financiar proiectul până la rambursare, şi parteneri specializaţi în domeniu. Dar nu-l obliga nimeni, îşi putea alege ce parteneri voia”, explică Cătălin Ilie.

 

 

Averea din acte a Lilianei Romaniuc

Activitatea de cadru didactic şi de şef al ISJ i-a adus Lilianei Romaniuc o avere consistentă. Ea deţine o vilă de 240 mp la Valea Lupului şi 1.500 mp de teren aferent casei, un Renault Laguna şi un Ford Fiesta. Poate fi văzută circulând şi cu un Duster, trecut pe fundaţie. Are peste 60.000 de lei în cont şi, de la ISJ Iaşi a încasat în 2011 peste 126.000 de lei. A mai încasat aproape 60.000 de lei de la diverse unităţi şcolare şi de la ARACIP. Soţul a declarat venituri de la Filocalia şi de la Sabina SRL. Liliana Romaniuc a candidat din partea ARD pentru un fotoliu de deputat la Paşcani şi a fost aleasă consilier judeţean PDL.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here