Șeful OPC este fermier de succes, deși nu-i place să se laude cu asta. Până astăzi. Soția, grefier, a accesat un fond european, fiind administratorul unui PFA, aflându-se în situația de incompatibilitate. Finanțarea a fost obținută prin GAL Ciurea, fiind doar două ferme acceptate. Explicația: Cristina Hordilă și primarul din Ciurea sunt verișori. Ferma are sute de oi, capre și vaci, dar Hordilă susține că sunt doar pentru consum propriu.
Şeful de la Protecţia Consumatorilor, Alexandru Hordilă, îşi rotunjeşte veniturile în mod ilegal. Soţia sa, Cristina, a înfiinţat o fermă de animale deşi acest lucru îi era interzis de lege. Hordilă susţine însă că legea nu i se aplică.
Pe numele soției
Fostul şef al Poliţiei Locale şi actualul comisar-şef la Comisariatul Regional pentru Protecţia Consumatorilor, Alexandru Hordilă, obţine venituri pe care nu le-a înregistrat niciodată în declaraţia de avere. Soţia sa, Cristina Mihaela, a înfiinţat, în urmă cu câţiva ani, o fermă în satul Suhuleţ, comuna Tansa. Nici Alexandru Hordilă, nici Cristina Hordilă nu au declarat ferma sau veniturile obţinute din exploatarea acesteia.
Potrivit legislaţiei, Cristina Hordilă nu putea construi ferma păstrându-şi actualul loc de muncă, cel de grefier la Judecătoria Iaşi. Legea care reglementează activitatea grefierilor punctează, la articolul 77, că „funcţia de grefier este incompatibilă cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământ, în condiţiile legii”. Mai mult, la alineatul al doilea al aceluiaşi articol se precizează că „grefierilor le este interzis: a) să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse; d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic”.
Alexandru Hordilă este fericitul câștigător al unei finanțări de 40.000 de euro pentru o fermă agricolă
Contrazis de lege şi de specialişti
Contactat de 7EST, Alexandru Hordilă a susţinut că nu se pune problema vreunei încălcări de lege, cu atât mai mult a unei incompatibilităţi. „Soţia nu este funcţionar public. Acolo este o gospodărie ţărănească, construită pe terenul tatălui meu, şi este destinată consumului propriu, nu comercializării”, spune Hordilă.
Potrivit art. 175, din Codul Penal, „funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie: a) exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti”.
Judecătorul Cristi Dănileţ a operat distincţia de termeni, deoarece noţiunea de „funcţionar public” apare cu sensuri diferite în Codul Muncii şi în Codul Penal. „Pentru a fi subiect activ al infracțiunii de conflict de interese, de exemplu, nu are importanță statutul profesional al persoanei care comite fapta, ci doar ca ea să se încadreze în categoriile la care face referire art. 147, alin. 1, Cod Penal”, a explicat Cristi Dănileţ.
A luat 40.000 euro pentru „consum propriu”
Aşadar, grefierul Cristina Hordilă este funcţionar public în accepţiune penală iar implicarea sa într-o activitate economică este interzisă de legea care îi reglementează activitatea specifică. Mai mult, Alexandru Hordilă a susţinut că ferma este destinată consumului propriu şi, de aceea, nici nu apar venituri declarate.
Pe 25 iunie 2013 Cristina Hordilă a înregistrat, însă, o cerere de finanţare europeană pe programul „Instalarea tânărului fermier”. Suma solicitată şi alocată este de 40.000 euro. „Alocarea banilor se face pe baza unor UDE, adică unităţi de dimensiune economică. Scopul este atât acela de a determina tinerii să preia ferme vechi, de la persoane în vârstă, cât şi de a dezvolta fermele. După acceptarea finanţării se semnează contractul. Cererea poate fi depusă de o persoană fizică, dar contractarea se face pe o persoană juridică”, explică Eugen Ţicău, director la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) Iaşi.
Angajații au interzis reporterului 7EST accesul în interiorul fermei din Tansa
S-a înregistrat şi ca persoană juridică
Ca urmare, pe 22 noiembrie 2013, apare înregistrată PFA Hordilă Mihaela Cristina, în satul Suhuleţ, comuna Tansa, ca persoană juridică. Banii europeni sunt încasaţi pe persoana juridică, înregistrarea fiind obligatorie. „Solicitarea de finanţare a venit prin Grupul de Acţiune Local (GAL), nu a venit direct la noi. GAL-ul ne-a înaintat-o şi noi am verificat-o. Facem şi verificări pe teren, nu doar la hârtii. Legat de incompatibilităţi sau de conflicte de interese, noi nu avem cum să le verificăm sau să le depistăm. Chiar dacă eu, de exemplu, văd un astfel de lucru, nu pot lua nicio măsură. Eu am obligaţia să verific dacă ceea ce este în acte este şi pe teren. De incompatibilităţi se ocupă ANI, nu noi. Din cât cunosc eu legea, este incompatibilitate în acest caz. Dar eu nu pot respinge un dosar pe acest motiv, nu sunt calificat”, spune Eugen Ţicău.
Veri cu primarul
Ferma soţiei lui Alexandru Hordilă este cunoscută în Suhuleţ. „Nu veţi găsi pe nimeni, ei vin rar. Se ocupă tatăl lui Alexandru Hordilă şi câţiva săteni de ea. Nu a fost niciodată pe numele tatălui lui, ci doar pe numele soţiei. Are câteva sute de oi, capre şi vite”, spune primarul Daniel Voinescu. Nici sătenii nu ţin minte să-i fi văzut prea des pe soţii Hordilă la fermă, dar unul dintre ei explică de ce proiectul cu finanţare europeană a fost depus la GAL şi nu direct la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP). „Discutaţi cu primarul, că sunt verişori”, spune săteanul. Alexandru Hordilă a confirmat, parţial, informaţia. „Nu sunt eu verişor cu primarul, soţia este. Dar sunt veri de-al doilea”, a spus Hordilă.
Citește și Victima francului elvețian: Hordilă, șeful OPC, DATOR VÂNDUT! Acum este în executare silită
Dat în judecată de asociație
Actual şef la Protecţia Consumatorilor, Alexandru Hordilă abia reuşeşte să-şi acopere cheltuielile din salariu. A împrumutat 130.000 de franci elveţieni pentru un apartament, dar nu şi-a mai plătit datoriile la întreţinere şi este executat silit de Asociaţia de Proprietari. El câştigă puţin peste 3.000 lei, dar o treime
din salariu este oprită ca poprire în urma executării silite. Rata la bancă se ridică la circa 3.000 lei, ceea ce înseamnă că şi jumătate din salariul soţiei se duce pe datorii. Altfel spus, măcar în mod teoretic, familia şefului de la CRPC trăieşte din 800-900 lei lunar.
