Veniturile fabuloase acumulate anual de familia Turliuc din granturi şi proiecte poate face invidios orice cadru didactic. Potrivit unei declaraţii de avere depusă de Turliuc anul trecut, cei doi soţi au înregistrat venituri lunare de 9.000 de euro. Universitarul ieşean acceptă însă că multitudinea de proiecte cu finanţare POSDRU poate crea probleme unei instituţii cum este Universitatea „Al.I. Cuza”.
Milioanele de euro venite de la Uniunea Europeană pentru cercetarea românească se cheltuie aproape fără efect în fiecare an, în timp ce, în mod public, se acuză subfinanţarea sistemului. În paralel, profesorii care manageriază proiectele sau la care sunt lectori se îmbogăţesc peste noapte. Cazul familiei Turliuc este relevant. Ca idee, în declaraţia de avere de anul trecut, Maria Nicoleta şi Cătălin Turliuc au trecut venituri totale de aproape 500.000 de lei din activitate didactică şi de cercetare. Adică, echivalentul a 109.000 euro, ceea ce înseamnă un venit lunar mediu de 4.500 euro de fiecare.
În două locuri
Cercetarea românească se desfăşoară prin patru mari tipuri de instituţii, unele dintre ele pe cale de dispariţie. Astfel, există Institutele din subordinea Academiei, Universităţile, Institutele de Cercetări şi cercetarea privată. În unele cazuri, aceleaşi persoane activează în cadrul a măcar două astfel de instituţii şi ajung să cumuleze venituri cu mult peste medie. În Iaşi, profesorul Cătălin Turliuc lucrează şi pentru Academie şi pentru Universitatea „Al. I. Cuza”. Soţii Cătălin şi Maria Nicoleta Turliuc se numără, de altfel, printre universitarii ieşeni care câştigă anual sume consistente din granturi de cercetare sau proiecte POSDRU.
Conturi doldora
Potrivit unei declaraţii de avere de anul trecut, soţii Turliuc aveau în bănci aproximativ un milion de lei, peste 80.000 de euro şi 20.000 de dolari. La aceşti bani se mai adaugă acţiuni de aproximativ 60.000 lei la societăţi cotate pe Bursa de Valori Bucureşti. Cătălin Turliuc este cercetător la Institutul de Istorie aflat în subordinea Academiei Române şi cadru didactic la mai multe facultăţi ale UAIC, în timp ce Maria Nicoleta Turliuc este cadru didactic la Facultatea de Psihologie. Veniturile anuale ale celor doi soţi sunt de aproximativ 500.000 de lei, o sumă fabuloasă pentru învăţământul românesc.
Venitul este nelimitat
Cătălin Turliuc a realizat peste 30 de granturi de cercetare până acum şi susţine că singura problemă este legată de numărul de ore declarate ca lucrate. „Potrivit legii, venitul este nelimitat. Dacă am valoare şi ştiu să întocmesc proiecte, pot câştiga aproape oricât. Spun aproape, pentru că există unele condiţionări. Plata se face ori prin fracţie de normă, ori prin atribuirea unui număr de ore. Aceste lucruri sunt verificate şi nu poţi, de exemplu, să figurezi cu 24 de ore pe zi. Plus că temele de cercetare trebuie să fie diferite, nu poţi fi plătit de două ori pentru aceeaşi treabă”, explică profesorul Turliuc. Universitarul ieşean acceptă însă că multitudinea de proiecte cu finanţare POSDRU poate crea probleme unei instituţii cum este Universitatea „Al.I. Cuza”. „Este vorba despre cash-flow. Banii vin târziu, sunt şi întârzieri de doi ani. Astfel, tu vrei să faci un bine, atragi o finanţare europeană de milioane, dar banii întârzie şi trebuie să te susţii financiar până la rambursare”, spune el.
Cheltuieli inutile
Una dintre problemele de sistem semnalate de Cătălin Turliuc are legătură strictă cu modul în care au fost creionate programele de finanţare. „Am acum un calculator cum nu are nici Facultatea de Informatică, deşi mie îmi este suficient un 386 pe care să scriu. Pe mine mă obligă ca 40% din banii alocaţi grantului să-i cheltui pentru dotări. De-a lungul timpului am adunat stivă de computere, am mai donat unor case de copii şi la şcoli, dar asta este o cheltuială inutilă. Dacă fac o cercetare privind situaţia minorităţilor de la începutul secolului trecut, am nevoie de un aparat foto rezonabil pentru a fotografia paginile din arhive, acces la arhive şi un calculator care să permită editarea de text. Mie mi se impune acest 40% de cheltuit, mi se impune şi organizarea unei licitaţii prin care, de multe ori, nu cumpăr exact ceea ce am nevoie. Aceste programe copiază modele folosite cu succes în Vest, care nu sunt adaptate la România”, explică universitarul.
Economiile nu sunt permise
Dacă într-o firmă privată există tot interesul pentru reducerea cheltuielilor şi maximizarea profitului, în proiectele derulate pe bani europeni acest lucru nu este posibil. „Nu poţi spune că ai găsit ceva mai ieftin, economiile nu sunt permise. A nu cheltui este la fel de rău ca şi a cheltui prea mult. Asta înseamnă deviz prost, iar după audit pot apărea corecţiile financiare. Ai stabilit în proiect că un creion costă 1 leu, atunci 1 leu trebuie să plăteşti pe el, chiar dacă găseşti şi cu 50 de bani”, susţine Cătălin Turliuc. Cea mai mare problemă însă este cea legată de rezultatul efectiv al muncii. „Oferim un produs care nu este folosit de decidenţi. Vorbim despre incapacitatea de a fructifica ceea ce oferă mintea celor antrenaţi să ofere răspunsuri”, se plânge el.
Statul nu e interesat
De fapt, Cătălin Turliuc acuză faptul că, în cazul cercetării, singura concretizare a muncii depuse se măsoară în numărul de cărţi tipărite ulterior. „Din ultimul grant am scos trei cărţi”, spune el. Cei care ar trebui să elaboreze politicile naţionale în diverse domenii nu par interesaţi nici de rezultate şi nici de sumele cheltuite de la buget sau din fonduri europene pentru cercetare. „Există o satisfacţie financiară, pentru că eşti plătit pentru ceea ce faci, există şi o satisfacţie profesională, pentru că faci cercetare în domeniul tău, dar lipseşte satisfacţia utilizării rezultatelor obţinute”, explică Turliuc. În opinia cercetătorului ieşean, vor apărea probleme în momentul în care se va monitoriza „folow-up”-ul, adică atunci când finanţatorul european va dori să ştie care sunt efectele în timp ale cheltuirii banilor. „De exemplu, sunt bursele doctorale sau postdoctorale. După trei ani poate veni UE să întrebe ce s-a întâmplat cu tinerii care au primit burse, câţi dintre ei lucrează şi unde lucrează”, spune el.
Îşi asigură bătrâneţea
Veniturile fabuloase acumulate anual de familia Turliuc din granturi şi proiecte ar putea face invidios orice cadru didactic, iar Cătălin Turliuc se mândreşte cu asta. „Nu am de ce să ascund nimic, sunt bani munciţi şi câştigaţi cinstit”, spune el. Venitul său declarat depăşeşte 228.000 lei anual, adică universitarul a câştigat, în medie, 19.000 de lei lunar. Maria Nicoleta Turliuc a câştigat, la rândul ei, 262.000 lei, adică aproape 22.000 lei lunar. „Banii sunt din mai multe surse, atât în cazul meu, cât şi al soţiei. Vorbim despre salarii, granturi, proiecte, plata cu ora şi aşa mai departe”, spune Cătălin Turliuc. În ciuda câştigurilor mari, familia Turliuc locuieşte într-un apartament şi are în proprietate un Cielo şi un Suzuki SX4. „Stima de sine nu se câştigă printr-o maşină de lux. Eu provin dintr-o familie de univer
sitari. Tatăl meu, după ce a ieşit la pensie, a avut o pensie de mizerie. Aceşti bani, puşi deoparte, reprezintă asigurarea că voi avea o viaţă normală după pensionare. Sunt bani albi, pentru zile negre”, adaugă Turliuc.
Au văzut mai multe ţări decât un ministru de externe
Cătălin Turliuc este cercetător ştiinţific gradul I, specializat în minorităţi, istorie modernă şi contemporană. S-a născut pe 11 septembrie 1962 la Simeria, Hunedoara. În 1986 a absolvit Facultatea de Istorie Filosofie a Universităţii „Al.I. Cuza” cu media 9,96. A urmat cursuri postuniversitare în Ungaria, Polonia şi Italia, iar în 1999 a devenit doctor în istorie cu teza „Organizarea României moderne. Statutul naţionalităţilor 1866-1918”. Este cercetător ştiinţific al Institutului AD Xenopol din 1991 şi a predat, de-a lungul timpului, la facultăţile de Drept, Istorie, Jurnalism, Studii europene şi relaţii internaţionale şi Ştiinţe politice. A participat la stagii şi conferinţe în Ucraina, Moldova, Polonia, Spania, Portugalia, SUA, Ungaria, Marea Britanie, Germania, Italia. A publicat mai multe cărţi de specialitate şi peste 50 de articole cotate ISI. A fost consilier local PNL.
Maria Nicoleta Turliuc (foto stânga) este profesor la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei. A absolvit Facultatea de Istorie şi Filosofie şi în 1999 a devenit doctor în psihologie. Este specializată în psihologie socială şi terapie educaţională. Este psiholog clinician şi psihoterapeut de cuplu şi familie, ambele acreditate de Colegiul Psihologilor. A participat la stagii de pregătire şi formare în Marea Britanie, Grecia, Olanda, Belgia, SUA, Israel, Finlanda, Italia şi Franţa.
