Mai mult decât o invazie deschisă a Rusiei în Ucraina, capitalele europene se tem că Kievul ar putea fi atras într-o confruntare cu separatiştii pro-ruşi din regiunea separatistă Donbas, comentează AFP într-un articol publicat miercuri pe platforma media EDNH.
Potrivit unor înalţi oficiali europeni, aliaţii occidentali au avertizat Moscova că orice provocare în această zonă – chiar dacă nu sunt implicate trupe ruseşti în uniformă – ar declanşa şi răspunsul masiv de sancţiuni pe care îl pregătesc. Şi, separat, l-au îndemnat pe preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, să nu permită ca forţele sale să fie atrase în lupte mai intense de orice acţiuni susţinute de Rusia pe linia de front tensionată, scrie agerpres.ro.
Avertismentele de la Bruxelles, în urma discuţiilor europene cu lideri ai NATO şi SUA, au venit în momentul în care Ucraina a anunţat că forţele sale au dezmembrat o reţea de sabotori care ar fi fost „coordonată de servicii speciale ruseşti”. Acest lucru va spori îngrijorarea că preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, pregăteşte terenul pentru o confruntare pe care o va folosi ca justificare pentru a lansa o operaţiune mai amplă împotriva Ucrainei.
„Nimeni nu ştie dacă Putin a luat o decizie de a interveni şi care ar fi elementul declanşator”, a declarat ziariştilor un oficial european de rang înalt. „Dar suntem în alertă maximă de acum până la sfârşitul lunii februarie”.
– „Provocare imensă” –
Moscova a desfăşurat peste 100.000 de soldaţi susţinuţi de tancuri, artilerie, baterii de rachete şi aviaţie la graniţa cu Ucraina. Marţi, a lansat exerciţii militare în regiunea ucraineană Crimeea, pe care o ocupă din 2014. Iar guvernul lui Putin este acuzat de Kiev şi de Occident că deţine controlul efectiv al miliţiilor separatiste pro-ruse din Donbas, care include regiunile separatiste Lugansk şi Doneţk.
Parlamentul rus ar urma să dezbată o propunere de a-i cere lui Putin să recunoască republicile ca fiind independente, ceea ce experţii se tem că ar putea fi un preludiu la desfăşurarea de forţe regulate ruseşti acolo.
Kremlinul a acuzat Statele Unite de „escaladarea tensiunilor” şi a avertizat asupra riscului ca Kievul să lanseze el însuşi o ofensivă împotriva regiunilor pro-ruse.
Săptămâna trecută, şeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a declarat în faţa deputaţilor europeni că este „îngrijorat de situaţia din regiunile care nu sunt controlate de Kiev, deoarece acestea se apropie din ce în ce mai mult de Rusia”.
Statele Unite şi aliaţii lor europeni insistă că sunt uniţi în hotărârea lor de a impune „consecinţe masive” Rusiei în cazul în care acumularea de trupe se transformă într-o invazie.
Marţi, la o zi după discuţiile dintre miniştrii europeni de externe de la Bruxelles şi după o convorbire telefonică între liderii europeni şi preşedintele american Joe Biden, oficialii au declarat că un atac în Donbas ar fi suficient pentru a declanşa acelaşi răspuns.
„Regiunea va fi teatrul unor imense provocări, iar liderii ucraineni au fost îndemnaţi să nu facă nimic care să poată fi folosit ca atare de Moscova”, a declarat un diplomat european. „Trebuie să învăţăm lecţiile din ceea ce s-a întâmplat în Georgia în 2008”, a avertizat el.
În 2008, Rusia a folosit ocazia unei ofensive georgiene împotriva propriei sale regiuni separatiste Osetia de Sud pentru a ocupa ea însăşi teritoriul şi a-i recunoaşte independenţa.
Zelenski, al cărui guvern a încercat să minimalizeze avertismentele de invazie iminentă din partea oficialilor americani, a promis că nu va cădea în capcana provocărilor ruseşti.
– Sancţiuni fără precedent –
Înaltul oficial european a explicat: „UE va impune sancţiuni după orice agresiune armată în Ucraina, care ar putea lua mai multe forme şi care nu implică neapărat trupe ruseşti”. Acest mesaj, a spus el, a fost transmis Moscovei în cadrul discuţiilor care au avut loc între trimişii NATO şi cei ai Rusiei şi la OSCE. Statele membre ale UE sunt reprezentate în ambele organisme.
Conturul eventualului regim de sancţiuni din partea Bruxelles-ului se va baza pe cel impus după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, dar va fi extins la un nivel „nemaivăzut până acum”, după cum a declarat ministrul danez de externe, Jeppe Kofod.
Aproximativ 46% din veniturile Rusiei provin din vânzările de petrol şi gaze, iar Europa este principalul său client. Se aşteaptă ca măsurile care vizează sectorul energetic al Moscovei şi legăturile financiare cu Occidentul să fie afectate puternic.
Dar sancţiunile ar avea, de asemenea, un efect de recul asupra economiei europene. Ungaria este văzută ca fiind simpatizantă a Kremlinului, iar Germania, un cumpărător important de gaz rusesc, este îngrijorată de o criză energetică.
Urmează discuţii intense la Bruxelles, pe măsură ce este alcătuit pachetul final de sancţiuni, dar oficialii susţin că diviziunile UE se vor topi în urma şocului provocat de o acţiune a Rusiei – şi speră ca Putin să primească mesajul.
„Există o unitate între europeni şi Statele Unite pentru a desfăşura, la un moment dat, un set de sancţiuni considerate ca fiind disuasive”, a declarat marţi ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian.
Cu toate acestea, Bruxelles-ul ştie că – după ce şi-a jucat cartea cu o consolidare masivă a trupelor – Putin are o fereastră îngustă pentru a acţiona sau a da înapoi. Rampa de ieşire, în cazul în care decide să evite sancţiunile, nu este clară, conchide AFP.
