Economia subterană din România este estimată la circa 40 de miliarde de euro. Asta înseamnă aproximativ 30% din produsul intern brut.
Statul pierde aproape jumătate din această sumă numai din neîncasarea taxelor care i se cuvin. Potrivit Consiliului Fiscal, evaziunea din România depăşeşte 18 miliarde de euro, adică 14 la sută din produsul intern brut.
Dacă ne uităm la industria alimentară, evaziunea fiscală ajunge la circa 800 de milioane de euro numai în sectorul cărnii, a produselor de panificaţie şi a legumelor şi fructelor.
Sume mari se pierd însă şi din taxele neplătite de producătorii şi comercianţii de alcool şi ţigări.
Autorităţile descoperă tot mai multe infracţiuni de evaziune fiscală. În primele 11 luni ale anului trecut, numărul lor era aproape dublu faţă de întreg anul 2012.
În aceste condiții, statul recuperează doar puţin peste un sfert din prejudiciile calculate.
Dacă autorităţile ar putea aduna la buget toţi cei 18 miliarde de euro, ar avea suficienţi bani pentru a face autostrăzi – s-ar putea construi până la 4.700 de kilometri de şosea de mare viteză. Mai mult, cu doar un sfert din această sumă statul ar putea reabilita întregul sistem de irigaţii, astfel încât agricultorii români să nu mai depindă de ploi în fiecare an.
Deși are aproape 27.000 de angajaţi, Fiscul pare incapabil să ia urma banilor care se învârt în economia neagră. Aşa rămân în buzunarul interlopilor sume uriaşe care sunt folosite apoi pentru a cumpăra funcționari ai statului sau pe cei din sfera puterii.
Activitatea ilicită nu ţine de Fisc, ci de sfera penală. Dar Fiscul are de câţiva ani un instrument pe care nu-l foloseşte: are legislaţie pentru controlul averilor.
Nimeni nu-i întreabă însă pe interlopi sau pe bugetarii cu vile și masini de lux cu ce bani şi-au ridicat casele sau şi-au cumpărat bolizii.
Între timp, în visteria statului ajung tot mai puţini bani. În 2013, Guvernul estima că vor strânge la buget 47,3 miliarde de euro, dar suma a ajuns doar la 45 de miliarde de euro, sub media din ultimii cinci ani.
Ca pondere în PIB, acestea nu reprezintă mai mult de 32%, cu 10 puncte procentuale sub media UE. Şi asta pentru că mare parte din taxe rămân necolectate. De exemplu,statul strânge din TVA doar jumătate din cât ar trebui să adune, adică 11-12 miliarde de euro pe an când ar trebui să strângă 22 de miliarde de euro.
(Sursa: digi24.ro)
Cât încasează statul din taxe
2008: 32,1% din PIB
2009: 31,4% din PIB
2010: 32,2% din PIB
2011: 32,6% din PIB
2012: 32,9% din PIB
2013: 32% din PIB
Sursa: Ministerul Finanţelor Publice
Nivelul de colectare al TVA
22 miliarde euro – sumă ce ar trebui colectată
11-12 mld euro (58%) – sumă colectată
Sursa: PwC
