Economia romaneasca va creste cu mai putin de 4% anul viitor, ritm temperat fata de nivelul din 2016, in contextul in care consumul, cel mai important motor al economiei in 2016, isi va reduce viteza, impactul relaxarii fiscale va fi mai slab, in timp ce inflatia ar putea ajunge la 2%, dupa o lunga perioada de valori negative, estimeaza analistii economici consultati de News.ro.
Institutul National de Statistica (INS) a confirmat la inceputul lunii decembrie ca economia Romaniei a crescut in trimestrul III cu 4,4% fata de aceeasi perioada din 2015, fata de trimestrul anterior cu 0,6%, in timp ce avansul pe primele noua luni a fost de 4,9%.
Datele arata o temperare semnificativa a cresterii economice fata de trimestrul al doilea, cand produsul intern brut (PIB) al Romaniei a crescut cu 6% fata de aceeasi perioada a anului trecut si cu 1,5% fata de trimestrul precedent.
Presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru, estimeaza un avans de 3,7% al PIB-ului in 2017, in conditiile in care impactul stimulilor fiscali va fi mult atenuat fata de cel din 2016. Totodata, el estimeaza un deficit de cont curent de 3% din PIB.
„Explicatia pentru aceasta estimare este simpla: este greu de crezut ca vom mai avea stimuli fiscali de amploarea celor din acest an. Cresterea economica din acest an s-a bazat pe un amplu program de reduceri de taxe si pe cresterea accelerata a consumului. Deja vedem in trimestrul al treilea al acestui an o decelerare a PIB-ului. Noi vedem cresterea PIB-ului potential la 3%”, a afirmat Dumitru, la solicitarea News.ro.
Guvernul a apasat puternic pedala stimulilor fiscali in ultimul an. Executivul a redus taxa pe valoarea adaugata (TVA) la alimente de la 24% la 9% de la 1 iunie 2015, masura care a stimulat puternic vanzarile de bunuri alimentare, iar cota generala a TVA a fost redusa de la 24% la 20%, de la 1 ianuarie 2016.
Totusi, economistul-sef al ING Bank Romania, Ciprian Dascalu, vede un avans economic de peste 4% in 2017, in conditiile in care apetitul pentru consum nu mai este atat de ridicat ca in anii de dinaintea crizei.
„Noi estimam 4,1% crestere economica anul viitor, consumul intern ramanand principalul motor. Desigur, avand in vedere masurile de crestere a venitului disponibil pentru populatie, exista ceva riscuri in sus, dar observam ca apetitul de consum nu pare a fi chiar atat de ridicat ca in anii dinaintea crizei”, a spus Dascalu, pentru News.ro.
El avertizeaza, insa, ca se asteapta la o usoara adancire a deficitului de cont curent, de la 2,2% la 2,6% din PIB in 2017, pe fondul largirii decalajului dintre cererea si oferta interna.
Totusi, acesta ar trebui sa ramana la niveluri sustenabile si va fi relativ facil de finantat, considera Dascalu.
Economistul-sef al ING avertizeaza ca cererea interna excendentara va pune presiune pe preturi.
„Ne asteptam ca rata inflatiei sa incheie anul 2017 la nivelul de 2,1%, pe fondul tendintei inflationiste globale si impinsa in sus de cererea excedentara interna, precum si din cauza unor efecte statistice de baza”, a declarat Dascalu.
Potrivit ultimelor estimari, Banca Nationala a Romaniei anticipeaza ca rata anuala a inflatiei va ramane la -0,4% la finalul acestui an, dar la finalul anului viitor, indicatorul va ajunge la 2,1%.
Presedintele fondului de pensii BCR Pensii, Radu Craciun, avertizeaza asupra cresterii profilului de risc anul viitor, din cauza cresterii deficitelor, in paralel cu accelerarea preturilor.
„Stimularea economica prin noi stimuli fiscali s-ar face cu pretul unor deficite mai mari, atat fiscal, cat si bugetar, ceea ce va duce la cresterea profilului de risc si la majorarea costului finantarii externe. In plus, consumul in crestere, confruntat fiind cu oferta limitata pe plan intern, va pune presiune pe preturi, accelerand presiunile inflationiste”, a declarat Craciun, la solicitarea News.ro.
De la 1 ianuarie 2017, cota standard a TVA scade de la 20% la 19%, iar supraacciza de 7 eurocenti pe litrul de carburanti si taxa pe constructii speciale vor fi eliminate.
Analistii economici spun ca economia Romaniei se va confrunta anul viitor cu o serie de riscuri, atat interne, cat si externe.
Pe plan intern, acestea sunt reprezentate de noi masuri fiscale nesustenabile, in timp ce, pe plan extern, exista pericole legate atat de sistemul bancar din Italia, cat si de alegerile electorale care vor avea loc in mai multe tari dezvoltate din vestul Europei.
„Pe plan extern, exista riscuri legate de China si Italia. In plus, exista riscuri politice, avand in vedere ca anul viitor avem multe alegeri in tari importante ale Europei, precum Italia, Germania, Franta si Olanda. Tocmai de aceea, nu trebuie sa multiplicam aceste riscuri pe plan intern￢, a declarat presedintele Consiliului Fiscal.
Bancile din Italia se confrunta in prezent cu un nivel ridicat al creditelor neperformante, estimate la peste 300 miliarde euro la nivelul intregului sistem.
Cea mai veche banca a tarii, Monte dei Paschi di Siena, va fi probabil salvata de guvernul italian, dupa ce a esuat majorarea de capital.
In plus, Donald Trump, care a sugerat resetarea relatiilor economice cu parteneri importanti precum China sau Mexic, isi incepe mandatul de presedinte al SUA in 20 ianuarie 2017, ceea ce ar putea genera turbulente pe pietele mondiale.
