Firmele care fac deszăpezire au de încasat, numai până în acest moment, cu 2 milioane de lei mai puţin. Dar, în mod inteligent, n-au decontat până acum nimic, aşteptând socoteala de la sfârşit. Am făcut calculele exacte ale modului în care se decontează curăţarea drumurilor din tot judeţul. Pentru că nu a nins deloc în 45 de zile de iarnă, economia ar trebui să fie deja jumătate din bugetul alocat. Cel mai mult se umflă facturile la intervenţiile efective în caz de ninsori, ceea ce până acum n-a fost cazul. Ionel Echimov, patronul Eky Sam, ştie asta şi nu a decontat până acum nimic. Aşteaptă ninsorile.
Costurile cu deszăpezirea judeţului se ridică, în fiecare iarnă, la circa 2 milioane de euro. Banii sunt alocaţi atât de Consiliul Judeţean cât şi de CNADNR, iar în acest an „potul” a fost prins de asocierea Eky-Sam – Enviro Construct. 7EST vă prezintă cum se calculează costurile aşa încât factura finală să fie cât mai ridicată.
Calculele încep de la salarii
Atât CNADNR, cât şi Consiliul Judeţean, au alocat în această iarnă câte 1 milion de euro pentru deszăpezire, iar câştigătorul licitaţiilor a fost, de fiecare dată, asocierea Eky-Sam – Enviro Construct. Patronul Eky-Sam, Ionel Echimov, povesteşte în premieră pe ce se duc cele 2 milioane de euro care vor fi încasate de la autorităţi. „Trebuie să pornim de la salariile oamenilor. Cei de la Drumuri Naţionale au dispeceratul lor, precum şi oameni care ne însoţesc. Aşadar, noi plătim doar şoferii şi sunt câte trei schimburi. La Drumurile Judeţene sunt oamenii noştri şi în dispecerat, şi pe traseu”, spune el. După costurile cu salariile, încep cheltuielile efective pentru ceea ce presupune activitatea de deszăpezire.
20 lei pe oră dacă nu iese din garaj
O a doua cheltuială luată în calcul este cea privind amortizarea utilajelor. „Să luăm în calcul autofrezele sau sărăriţele. Eu le cumpăr, dar nu am la ce să le folosesc în timpul anului. Aşadar, amortizarea ia în calcul doar cele 4 luni de iarnă”, explică Echimov.
După salarii şi amortismente, se iau în calcul costurile privind carburanţii şi materialul antiderapant. „Din nou, cei de la Drumuri Naţionale au antiderapantul lor, dar la Drumuri Judeţene noi trebuie să-l cumpărăm. În principal, este vorba despre nisip şi sare”, spune patronul Eky-Sam. Aşa se face că tariful perceput în perioada de iarnă, pentru fiecare utilaj, este de 20 lei pentru fiecare oră de staţionare şi de 130 lei pentru fiecare oră de acţiune.
57.600 lei pentru un utilaj care stă
Aşadar, dacă am lua în calcul o iarnă în care nu avem nici polei şi nici zăpadă, fiecare utilaj mobilizat costă câte 20 lei pe oră. „E firesc, pentru că utilajele sunt blocate, nu le pot folosi la alte activităţi”, spune Echimov.
Mobilizarea începe, în general, la începutul lunii noiembrie şi poate ţine până la jumătatea lunii martie, adică este vorba despre 4 luni, ceea ce înseamnă 120 de zile. Un calcul scurt indică faptul că respectivul utilaj este imobilizat 2.880 ore pe an iar la un cost de 20 lei pe oră rezultă o sumă de circa 57.600 lei. Aceşti bani sunt plătiţi în cazul în care respectivul utilaj nu se mişcă deloc întreaga iarnă.
Ionel Echimov (în centru, cu ochelari de soare), la inaugurarea unui nou drum, în zona lui de acţiune, Târgu Frumos
Circa 1 milion de euro e staţionarea
Potrivit lui Ionel Echimov, pe Drumurile Naţionale pot acţiona la nevoie 26 basculante cu sărăriţe şi lamă, 6 Unimoguri şi 6 încărcătoare, adică 38 de utilaje. Acestea încasează lunar, fără să împrăştie măcar o lopată de nisip, 565.440 lei, adică 2,26 milioane de lei pentru întreaga iarnă.
Pentru Drumurile Judeţene sunt rezervate 6 freze, 6 încărcătoare, 12 autogradere şi 16 basculante cu sărăriţă şi lamă. Sumele sunt comparabile cu cele de la Drumurile Naţionale, iar calculul indică faptul că, în cazul în care nici nu ninge şi nici nu îngheaţă se poate economisi jumătate din suma alocată deszăpezirii.
În medie, se intervine în 576 ore
Dacă nu ninge, din cele 2 milioane de euro repartizate pentru deszăpezire ajunge, aşadar, în conturile Eky-Sam doar jumătate. „Intervenţiile sunt solicitate de dispecerate, nu le facem de capul nostru. Dacă suntem solicitaţi şi lucrăm, primim acei 130 lei pe oră. Dacă nu, încasăm doar cei 20 lei. Oricum, pe datele statistice multianuale, cam 80% din timp este de aşteptare şi 20% este de acţiune”, explică Ionel Echimov.
Aşadar, din cele 2.880 de ore ale „anului de iarnă”, se facturează în medie 576 ore de intervenţie iar diferenţa o constituie orele de aşteptare. „Nu este o mare afacere pentru firmă, nu se scot profituri fabuloase, aşa cum se spune. Eu am intrat în această activitate pentru că îmi permite să menţin salariile angajaţilor pe timp de iarnă, când în construcţii nu se lucrează”, susţine Echimov.
GPS-ul strică afacerea
Varianta lui Echimov potrivit căreia activitatea de deszăpezire nu mai aduce profituri fabuloase este confirmată de surse din DRDP. „Dacă aţi văzut, niciuna dintre firmele mari nu a mai participat la licitaţie. Explicaţia este oarecum simplă: utilajele sunt monitorizate prin GPS. În urmă cu câţiva ani scoteau 3 maşini la stradă, spuneau că au scos 30 şi decontau tot. Acum nu se mai poate, pentru că există monitorizarea. Se mai poate fura doar la materialul antiderapant, dar aici sumele nu sunt chiar atât de mari”, a explicat sursa 7EST.
Calculul deszăpezirii: 2 milioane de lei s-au economisit până acum
După 45 de zile de iarnă uscată, fără zăpezi, putem face o primă estimare a economiilor făcute la buget din necheltuirea fondurilor alocate deszăpezirii. Calculul e bun ca indicator pentru compararea cu sumele finale ce vor fi decontate la sfârşitul anului de asocierea Enviro-Eky Sam.
Dacă luăm în calcul doar perioada 1 decembrie-15 ianuarie (circa 45 de zile) şi ţinem cont de estimarea multianuală conform căreia 80% din timp utilajele stau la bază şi 20% din timp intervin efectiv în teren, rezultă următoarele sume:
18.240 lei. Atât încasează Eky Sam pe zi când drumurile sunt uscate
90 zile – 20% = 18 zile, 38 de utilaje x 130 lei/oră/utilaj x 24 de ore x 18 zile = 2.134.080 lei
90 zile – 80% = 72 zile, 38 de utilaje x 20 lei/oră/utilaj x 24 de ore x 72 zile = 1.313.280 lei
TOTAL: 3.447.360 lei
Ore efective de intervenţie: 48 ore x 38 utilaje x 130 de lei/oră/utilaj = 237.000 lei
118.560 lei. Atât valorează o zi pentru Eky Sam dacă vin ninsorile, adică de zece ori mai mult
Economie până în acest moment: 1,9 milioane lei
Dacă luăm în calcul şi luna noiembrie, aşa cum prevăd bugetele Consiliului Judeţean şi al CNADNR, se ajunge la circa 4,4 milioane de lei, adică 1 milion de euro, sumă care fost şi alocată de fiecare instituţie în parte.
Economia apare la timpul de intervenţie. Iarna aceasta utilajele au ieşit pe şosele cel mult 48 de ore. Decontarea ar fi, în acest caz, de numai 237.000 de lei, or bugetul asigurat era de 2,1 milioane lei. Practic, până în acest moment, s-a făcut o economie de 1,9 milioane lei. Rămâne de văzut care va fi suma decontată la sfârşitul iernii.
Cine sunt baronii zăpezii
Lider al asocierii care a câştigat deszăpezirea atât pe drumurile judeţene, cât şi pe cele naţionale este Eky-Sam Târgu Frumos, dar o parte din bani îi va încasa Enviro Construct. 7EST a dezvăluit în urmă cu două luni că Enviro Construct este controlată de Cristian Maftei, finul lui Crin Antonescu.
Maftei a deţinut compania Quantum, a fost cercetat şi condamnat în fază iniţială în dosarul „Mită la Prefect” şi a dispărut din prim-plan după ce liberalii au pierdut guvernarea. A revenit însă în forţă în 2012, când a câştigat, împreună cu Ionel Echimov, contractul de deszăpezire pe drumurile judeţene. Anul trecut, asocierea celor două firme a reuşit să obţină atât contractele de deszăpezire de la CNADNR şi Consiliul Judeţean, cât şi contractul pentru realizarea drumului Iaşi-Plugari-Botoşani.
5.000 de euro/km în România, 1.200 de euro în Finlanda
O anchetă a jurnaliştilor de la Gândul a scos la iveală faptul că în România deszăpezirea este de cinci ori mai scumpă ca în ţările nordice, unde se întâlnesc chiar şi 8 luni de iarnă. Costul mediu cu deszăpezirea unui kilometru de autostradă sau drum naţional a crescut de la 1.180 euro per kilometru în 2009, la 5.370 euro în 2013. Curăţarea de zăpadă a drumurilor din România a ajuns astfel să fie de aproape cinci ori mai scumpă decât în Finlanda.
Ţara nordică are o reţea de autostrăzi şi drumuri naţionale de aproape cinci ori mai mare decât România, respectiv 78.000 de kilometri. Cu toate acestea, costurile cu desăpezirea sunt mult mai mici. Spre exemplu, în 2011, Finlanda a cheltuit 98 de milioane de euro pe deszăpezire, în medie 1.200 de euro pe kilometru. În aceeaşi perioadă, în România preţul calculat era de 5.900 de euro pe kilometru.
De asemenea, în Suedia sau Islanda preţul pe kilometru deszăpezit nu trece de 1.400 de euro. Şeful CNADNR declara, la acea dată, că „în ţările nordice zăpada şi gheaţa nu sunt îndepărtate integral – nu există noţiunea de drumuri la negru”.
