De-o bucată de vreme prin urbe s-arată niște pătrate albastre din perimetrul cărora se ițește dom Costel Alexe cu mâinile larg deschise arătându-ne cam cât de mare ar vrea s-o aibă când o să fie timpul Iașului.
Trecând peste faptul că dom Alexe n-are de-a face cu timpul Iașului și se gândește doar la timpul domniei sale, fapta pomenitului se înscrie pe o cale de consecință la niște cifre dintr-o măsurătoare sociologică, unde n-are notă de trecere. Că asta înseamnă lipsă acută de notorietate, e limpede ca lumina zilei, dar pe de altă parte se pune întrebarea, cum naiba stai în postură de ales de vreo opt ani și lumea n-are habar de tine?
Am constatat că și dom Alexe și – o pus aceeași întrebare, dar n-o răspuns, ci o trecut la acține, prin băgarea falangelor în profunzimea buzunarelor și-o făcut mândrețile alea de … ce-o fi ele, ca să știe lumea de mnealui. Acuma fie vorba între noi, cine ți-o făcut pozele dom Costel, că ni-i tare greu să te asociem cu gestul din poza asta, de parcă ai ține un harbuz în brațe, că matale stai mai mult cu mâinile-n bozonare. A?
