Ieşeanul Gabriel Toma este distribuitorul pe România al berii „Oraşul vechi”, produsă la Cahul din ingrediente naturale. Pasul următor al afacerii este construirea la Iaşi, până în 2018, a unei fabrici de bere. Toma critică modul de fabricaţie practicat de cei care deţin 98% din piaţă: „apă cu un amestec de aditivi şi enzime”. Insider: pe timp de vară, în goana după profit, liderii de pe piaţă maturează berea într-o singură zi.
Gabriel Toma a lucrat foarte mulţi ani în domeniul vânzărilor, trecând pe la Procter&Gamble, Connex şi Express Credit. Din vara lui 2015, împreună cu câţiva prieteni, şi-a deschis propria afacere, Bere Oraşul Vechi SRL şi a început demersurile pentru a aduce la Iaşi un tip de bere de peste Prut.
Zece încercări eşuate
„Chiar dacă este considerată un produs alimentar, nu este foarte simplu să aduci o bere în România. Îţi trebuie tot felul de acte şi de aprobări. Berea «Oraşul vechi» se produce de 20 de ani la Cahul şi patronul, Valerian Cemortan, ne-a spus că, înaintea noastră, au mai încercat încă zece români să importe berea şi s-au lăsat până la urmă păgubaşi după ce au văzut câte acte trebuie făcute şi condiţii îndeplinite. Noi suntem importatori pentru România timp de cinci ani. Primul import l-am făcut anul acesta, în aprilie. Lucrăm pe partea de distribuţie cu cei de la Migdalin“, spune Gabriel Toma.
Din ingrediente naturale
Omul de afaceri ieşean a ales să facă afaceri cu berea din Republica Moldova deoarece pentru producerea acesteia sunt folosite doar ingrediente naturale. „Am lucrat foarte mult timp în vânzări şi, cu timpul, am devenit foarte exigent. Am vrut să vând un produs de calitate şi de aceea am ales această bere. Eu nu mi-am putut asocia niciodată imaginea cu vânzarea de ţigări sau a unor lucruri ce nu sunt sănătoase pentru organism. Fiind pasionat de băuturi, am vrut să încerc în acest domeniu. Am fost atras de faptul că cei de la Cahul pun totul natural în bere şi am zis că pot să vând acest produs. Berea se vinde în unele magazine de cartier şi câteva baruri, deocamdată“, susţine Toma.
“Oraşul vechi”, primul pas pe piaţa berii pentru Gabriel Toma (foto mic)
Tinde o afacere la nivel naţional
Iaşul, al doilea oraş al ţării, nu mai are în momentul de faţă niciun producător de bere. Tocmai de aceea, Gabriel Toma este hotărât să acopere acest segment de piaţă. „Un oraş de talia Iaşului nu are fabrică de bere. Noi dorim să vindem berea de la Cahul timp de doi ani, după care să comercializăm berea noastră. Vrem să construim o fabrică la Iaşi. Avem terenul, avem ideea, condiţii foarte bune, dar nu vreau să spun mai multe. Cert e că, până la finele lui 2018, va fi o fabrică de bere la Iaşi. Iniţial, vom lucra împreună cu producătorul de la Cahul, după care vom deveni independenţi. Vreau ca afacerea să ajungă la nivel naţional. Vom căuta o distribuţie într-unul din marile supermarketuri“, menţionează Toma.
Maturare de cel puţin 28 de zile
Despre berea pe care o importă, Gabriel susţine că este ţinută mult timp la maturat. „Nu mai ţine nimeni în ziua de azi o bere 40 de zile la maturat, dar nici să o vinzi după numai câteva zile nu e normal. Berea «Oraşul vechi» este ţinută la maturat cel puţin 28 de zile. Procesul tehnologic este foarte simplu. Nişte microorgansime din drojdie consumă zahărul din «supa berii» şi produce alcool. Gustul este uşor amărui, apropiat de alună. Durata de fermentare se reglează din temperatură şi adăugând produse naturale, aşa cum este mălaiul. Cei de la noi hulesc mălaiul, dar asta este o prostie. La berea importată de mine se pune mălai doar la berea brună“, precizează Toma.
Cocktail de chimicale
Importatorul berii „Oraşul vechi“ susţine că în momentul de faţă ce se vinde în România nu are nicio legătură cu conţinutul berii. Ingredientele din care ar trebui sa se faca o bere sunt: apă, malţ, hamei şi uneori porumb. „Lipsa unei legislaţii a berii le permite celor patru mari producători de bere din România să vândă de fapt o apă cu un amestec de aditivi şi enzime. Se foloseşte Fungamyl, Ceremix 6X MG, Filtrase, PVPP şi tetrattop, un extract de hamei modificat. De asemenea, se folosesc inhibitori pentru stabilizarea spumei. Cum este propilen glicolul şi aditivi pentru aromatizare. Enzimele industriale sunt produse de Novozymes din Danemarca, o companie specializată în biotehnologii alimentare. Te doare capul, şi la propriu şi la figurat! Aşa se ajunge ca berea să se fabrice în 7 zile. Am discutat cu cineva care a fost în conducerea celor de la Heineken şi mi-a spus că vara, când cererea este foarte mare, au ajuns la «performanţa» de a fabrica berea într-o singură zi. Ce să mai spun despre berea fără alcool sau cea cu aromă, care numai bere nu este“, spune Gabriel Toma.
Necesar: o legislaţie a berii
Importatorul ieşean consideră că se impune o legislaţie pentru a exista un control al conţinutului berii ce se livrează populaţiei: „De mulţi ani se vorbeşte la noi de o lege a berii, dar nimeni nu vrea într-adevăr ca aceasta să existe. Sunt interese mult prea mari care fac ca această lege să nu apară. Aşa cum avem o lege a vinului, care e o lege destul de bună, aşa ar trebui să fie şi la bere. Până şi Republica Moldova are o astfel de lege. Vă daţi seama ce ar însemna pentru cele patru mari firme ce vând în România o asemenea lege?! O lege a berii ar trebui să ceară componente naturale şi fermentare naturală, aşa cum e în Cehia şi Germania, fără produse chimice industriale. “
Paharul preferat de giganţii din industria berii
Monopolul celor patru
În momentul de faţă, piaţa berii din România este acaparată de cei patru mari producători din străinătate: Heineken România, controlată de Heineken International din Olanda, Ursus Breweries, companie subsidiară a SABMiller din Marea Britanie, Bergenbier, parte a grupului Molson Coors, cu rădăcini în Statele Unite şi United Romanian Breweries Bereprod (Tuborg România), ce deţine o licenţă de fabricaţie de la grupul Carlsberg din Danemarca. Aceste patru mari companii deţin aproximativ 98% din piaţa de bere din România.
