Dorin Sacarlii este președintele Sindicatului Iuris al PMS Iași și cunoaște problemele reale cu care se confruntă sistemul peitenciar din România. De la el am încercat să aflăm cum privesc agenții din penitenciare „recursul compensatoriu” ori controversatele proiecte de ordonanță privind amnistia și grațierea. Totodată, am abordat probleme precum eficiența sistemului când vine vorba de reintegrare și reeducare, dar și a necesităților cu care angajații ANP se confruntă la locul de muncă.
Cum vede un angajat al Administrației Naționale a Penitenciarelor „recursul compensatoriu”?
Dorin Scarlii: Dacă pentru „persoanele private de libertate” se iau tot felul de măsuri compensatorii pentru că au avut condiții inumane, pentru angajații din penitenciare care au muncit în aceleași condiții inumane ce măsuri compensatorii s-au luat? Dar pentru victime?
Cât de morală vi se pare legea recursului compensatoriu?
Recursul compensatoriu este un demers conjunctural fără vreo legătură cu moralitatea și justiția. În spate sunt calcule politice și, nu trebuie să ne ferim, recursul compensatoriu este în cele din urmă o scamatorie juridică al cărei rezultat va fi, din păcate, o agravare a fenomenului infracțional. Și semnele deja se văd la jurnalele de știri.
Care erau soluțiile pe care statul român le avea la îndemână pentru a evita promulgarea legii?
CEDO a cerut Statului Român să îmbunătățească condițiile din penitenciare, nu să dea beneficii și să facă favoruri deținuților. Reamintesc că pe lângă acest recurs compensatoriu au mai fost alte peste 20 de proiecte în beneficiul infractorilor: grațieri, amnistii, recompense fiscale, închisoarea de weekend, închisoarea de acasă cu brățări electronice, dezincriminări, schimbări de procedură, etc.
Care a fost poziția ANP-ului la momentului inițierii proiectului de lege? Sindicaliștii din penitenciare au fost consultați în privința acestui proiect?
ANP face ceea ce-i cere ministrul Tudorel Toader, directorul general fiind împuternicit. Indiferent de consecințe, așadar, ANP va susține un proiect promovat de ministrul Justiției și de coaliția care-l suține. Sindicatele vor reacționa dacă astfel de proiecte afectează drepturile și interesele profesionale ale membrilor, dar nu avem o implicare directă în aceste proiecte. Reacționăm din spirit civic, dar rolul nostru principal este acela de a ne reprezenta membrii.
Vedem că Ministerul Justiției și actuală guvernare este foarte preocupată de drepturile infractorilor. Aceeași grijă este manifestată și pentru agenții din penitenciare?
După cum menționam anterior, au fost peste 20 de inițiative în favoarea deținuților. În ceea ce-i privește pe angajați, încă mai avem de primit banii pe cele peste 1 milion de ore suplimentare, deficitul de personal rămâne imens și tot ce am câștigat a fost rezultatul unor mișcări de protest. Ministrul Justiției a refuzat în mod constant să ne sprijine.
Care sunt principalele probleme cu care se confruntă agenții din penitenciare (condiții de muncă, salarizare, personal)?
După cum am informat deseori opinia publică, problemele angajaților din penitenciare țin în principal de condițiile de muncă și de refuzul autorităților de a le îmbunătăți. Și, din păcate, alături de colegii din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță națională ne lovim și de problema discriminării în raport cu alte sectoare în materie de salarii, care rămân înghețate, și de pensii, care au fost reduse cu 30% din septembrie 2017.
Care este poziția sindicatului în legătură cu proiectul de lege privind amnistia și grațierea?
În ceea ce privește amnistia, este greu de înțeles care ar putea fi motivele, având în vedere că astfel de legi sunt date de regulă după războaie, revoluții ori conflicte sociale de amploare. Grațierea colectivă este atributul Parlamentului, și o lege de grațiere cinstită, adică fără recidiviști, fapte cu violență, reprobabile și de corupție, nu poate decât să ajute.
Cât de eficient este sistemul penitenciar din România raportat la celelalte state europene din punct de vedere al recidivei și al rolului de reeducare?
Rapoartele Consiliului Europei (47 State) ne situează ca sistem penitenciar pe poziții diverse în fucție de criterii precum supra-aglomerarea, volumul și tipologia agresiunilor din penitenciare, ori raportul personal – deținuți. În pofida discursului public suntem undeva la mijlocul clasamentului.
Andrei Viliche
