Mattis, general retras în United States Marine Corps – infanteria marină a Statelor Unite – a fost comandantul suprem al Comandamentului Central al Statelor Unite între 2010 şi 2013, principala ramură de teren a Departamentului Apărării, responsabilă cu dirijarea operaţiunilor militare din Orientul Mijlociu şi Asia Centrală. Mattis a participat sau a condus operaţiuni în ambele conflicte din Golf, în războiul din Afganistan şi în războiul împotriva insurgenţilor islamişti din Irak.
Secretarul Apărării deţine a doua cea mai mare putere de decizie militară din Statele Unite, după cea a preşedintelui, iar orice nominalizare pentru această funcţie trebuie confirmată prin vot de către Senat.
„Este cea mai apropiată persoană în viaţă de generalul Patton” l-a descris Trump pe Mattis, referindu-se la general cu una din poreclele atribuite lui, „Mad Dog” (ro – „câine nebun”). Printre alte porecle de război atribuite lui Mattis se numără şi „Warrior Monk” (călugărul războinic) sau „Chaos” (haos).
Conform CNN, porecla de „Mad Dog” i-a fost atribuită lui Mattis în urma bătăliei din Fallujah, din 2004, atunci când a condus forţele britanice şi americane împotriva insurgenţilor islamişti, răzvrătiţi în urma căderii regimului Saddam Hussein.
Iniţial „The Washington Post” şi CNN au anunţat joi nominalizarea lui Mattis,, însă un purtător de cuvânt al miliardarului a declarat că nu s-a luat o decizie în acest sens, relatează Reuters.
Un purtător de cuvânt al lui Trump, Jason Miller, anunţase t într-un mesaj postat pe Twitter că „nu s-a luat încă vreo decizie cu privire la secretarul Apărării”.
Mattis este o personalitate venerată de Corpul Puşcaşilor Marini, din cauza declaraţiilor sale dure, neîncrederii în Iran şi experienţei acumulate pe câmpul de luptă în Irak şi Afganistan.
„Te duci în Afganistan şi vezi bărbaţi care lovesc femei timp de cinci pentru că nu poartă văl. Genul ăsta de bărbaţi nu au niciun pic de bărbăţie rămasă oricum. Deci este al naibii de distractiv să împuşti insurgenţi talibani” a declarat acesta în timpul perioadei petrecute în Afganistan, conform Vox, care îl descrie însă drept un „strateg militar serios care este foarte respectat pentru inteligenţa lui atât în Pentagon, cât şi în afara lui”.
Alegerea unui strateg militar experimentat ar fi un alt indiciu al faptului că Trump, un republican, intenţionează să îndepărteze politica externă a Statele Unite de încredere pe care preşedintele democrat Barack Obama o are în aliaţi în lupta împotriva jihadiştilor şi de cea de a descuraja agresiunile rusă şi chineză în Europa şi Asia.
O eventuală nominalizare a generalului în retragere, în vârstă de 66 de ani, ar fi populară în rândul forţelor armate americane, însă s-ar lovi de un obstacol birocratic.
Întrucât s-a retras în 2013, Mattis va avea nevoie de o dispensă din partea Congresului, în contextul în care legea prevede ca secretarul Apărării să fie civil timp de cel puţin şapte ani înainte să preia conducerea Pentagonului.
Bilanţul său impresionant în luptă ar putea însă să-i determine pe unii democraţi să încerce să blocheze această nominalizare.
Trump l-a prezentat pe Mattis drept un „adevărat general al generalilor”.
Magnatul newyorkez în domeniul imobiliar declara anul trecut că el ştie „mai multe despre ISIS (un acronim al grupării jihadiste Statul Islamic) decât ştiu generalii”.
