despre schimbarea cearşafurilor din trahtir, fără înlocuirea obiceiurilor cu felinar roşu
Zilele trecute, un corifeu al progresului ‘cioclopedic ieşean & pan-moldovean, Dorin Dobrincu pe numele său de liberal înţărcat, a slobozit spre popolul entelectoal & civic un nou episod din clasica ieremiadă mahabharatică – ” Jalnica Moldovii tragodie „ ( D. Dobrincu feat boier Alecu Beldiman, sau invers ; ediţie revăzută, adăugită şi frumos împodoghită ).
Mai ez’act : dumnealui vel-savantul cercetător academicesc ne-a reamintit, pornind de la lipsa ieşenilor din noua conducere a USR, ce teribelă marginalizare suferă elita din vechea capitalà a Moldovei, împreună cu reprezentanţii mai tuturor giudeţelor din provincia de Est a Romîniei.
Discriminare, segregare geografistă, aroganţă ruşinoasă a bucureștenilor dominatori etţetera etţetera etţetera. Masele largi, entelectoale, au rezonat profund şi învolburat, ca mai întotdeauna, cu semnalul de luptă al trompetei dobrinciene. Ruşine miticilor dîmboviţeleni ! Păcat de kezaro-crăiasca felonie ardelenească ! La luptă, fraţi moldoveni !
Desigur, numai un prost, un naiv sau un şmecher ticălos ar putea nega tratamentul cu totul incorect de care are parte regiunea Moldovei din partea autorităţilor bucureştene ale ultimilor 30 de ani. Dincolo de orice argumentaţie retorică, realitatea dezolantă şi dezechilibrată vorbeşte singură, în cel mai trist limbaj.
Dar nu diagnosticul situaţiei e principala problemă. Adevărata problemă e alta, una veche şi deja cronicizată : cînd ” salvatorii ” provinciei se mişcă, de fapt, în aceleaşi gloduri mentale pe care le pun în sarcina capitalei dominatoare, e clar că mlaştina va rămîne ne-asanată, şi în smîrcul moldovenesc vor apărea doar noi franjuri, eventual cu tărcături şi bălţături ceva mai moderne.
Cînd marele reformator Dobrincu a făcut și face tovărăşie cu puii liberali de prim rang ai ex-puşcăriaşului Fenechiu, e asta altceva decît un carcalete bizar și toxic, de tip dîmboviţean, din categoria ” horoscopul scuză mijloacele ” ?
Cînd unul dintre liderii noii ” mişcări de eliberare a Moldovei ” e Dan Radu, un vechi colaborator al dinozaurului moldovenist, anchilozist şi pesedist Simirad, ce e mai plauzibil – că lupul şi-a schimbat năravul, ori că ni se vinde vechea marfă toxică, re-ambalată și ornată cu fundițe vopsite în culori noi ?
Cînd noua cohortă de căuzaşi ai ” eliberării ” Moldovei e împănată cu profitori vechi ai tuturor regimurilor politice, ar fi indicat să credem în imaculata concepţie, ori să vedem ceea ce e clar ca ” Bună ziua ” – că e doar o nouă formă de agregare a unui glod vechi şi toxic, împodobit cu cîţiva franjuri ceva mai prospeţei ?
Memoria scurtă şi speranţele naive sînt cel mai bun pămînt pentru seminţele aruncate de şmecherii parşivi dintotdeauna. Pentru cei care nu s-au născut ieri, noua poveste a ” eliberării Moldovei de sub dominaţia bucureşteană ” duhneşte însă, de la o poştă, a replică din” Twin Peaks” : ” Se-întîmplă iar „. Plus încă una, din acelaşi serial : ” Bufniţele nu sînt ce par a fi „.
Doar şoarecii majoritari sînt.
Lucian Postu
Lucian Postu este publicist şi consultant politic, PR & media. A fost corespondent BBC şi Radio Europa Liberă , consultant BBC pentru Republica Moldova şi editorialist al mai multor publicaţii . Foloseşte ortografia recomandată de Institutul de Filologie ” Al. Philippide ” din Iaşi, cu excepția cuvîntului ” romîn ” și a derivatelor sale.
