Municipiul Iași se află într-un amplu și alert proces de extindere, determinat de creșterea populației, de oportunitățile de carieră profesională și de numărul mare de persoane care aleg orașul nostru pentru traseul profesional și personal. Deoarece zona de centru a Iașului este deja extrem de solicitată și nu mai permite dezvoltări imobiliare, decât într-o mică măsură, zonele periferice ale comunității s-au dezvoltat semnificativ, devenindadevărate micro-nuclee urbane. Condițiile sunt, însă, precare, prin aglomerație, insuficiența locurilor de parcare, absența parcurilor, a spațiilor verzi, a creșelor și grădinițelor, câteva dovezi ale unei administrații ineficiente, fără viziune pentru a soluționa o extindere logică, organizată a acestei zone. În acest context, este imperios necesar ca atenția autorităților locale să se îndrepte către zona metropolitană și să abordeze un proiect coerent de dezvoltare, care să asigure utilități și servicii de calitate, precum și un transport public modern, ce permiteaccesul rapid și eficient spre spațiile centrale.
Mai mult, necesitatea dezvoltării zonelor metropolitane a fost deja reflectată și de o analiză realizată de Banca Mondială,pentru Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), ce indică faptul că cele mai mari opt zone metropolitane ale României, reprezentate de București, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești și Timișoara,concentrează 50% din populația României și 75% din veniturile fixe ale țării.
În calitate de candidat din partea Partidului SocialDemocrat pentru funcția de primar al municipiului Iași, am subliniat frecvent importanța extinderii și consolidării zonei metropolitane, astfel încât toți cetățenii care locuiesc în aceste arii periurbane să aibă acces la utilități și servicii de cea mai bună calitate, similare cu cele de care beneficiază ieșenii cu reședința în centrul comunității. Astfel, cea mai mare problemă cu care se confruntă zona metropolitană a Iașului este traficul și lipsa de conectare rapidă cu centrul orașului. De altfel, orașul în întregul său se confruntă cu blocaje și ambuteiaje pe cele mai importante artere, existând deopotrivă cartiere în care mijloacele de transport public nu ajung sau nu asigură legături cu cele mai importate obiective ale orașului: unități de învățământ, unități medicale sau instituții publice.
Este adevărat că de-a lungul timpului au fost făcute încercări disperate de gestionare a acestor dificultăți, însă realitatea a dovedit că măsurile nu au fost suficiente. Printreaceste soluții parțiale se află realizarea podului din zona Cicoarei și a Pasarelei Octav Băncilă, dar și implementarea sistemului de semaforizare inteligentă care fluidizează prea puțin traficul actual. Stau mărturie șirurile interminabile de mașini din zona Podu Roș, Bucium, Dacia sau Păcurari. Blocajele din interiorul municipiului, coroborate cu lipsa unor căi alternative de acces către zona metropolitană, duc la timpi prețioși pierduți în trafic și la un consum excesiv de resurse.
#SOLUȚIA propusă de mine și de echipa social-democrată,alături de care îmi doresc să readuc Iașul pe drumul european al dezvoltării, vizează descongestionarea traficului în interiorul Iașului, prin realizarea unor soluții de trafic în marile intersecții, prin construirea a două pasaje subterane în zona Podu Roș, prin adaptarea sistemului de semaforizare la condițiile de trafic din teren, după cum vom acorda o atenție sporită realizării unei legături rutiere a municipiului cu zona metropolitană.
Astfel, printr-un parteneriat cu autoritățile locale din jurul Iașului, cu reprezentanții Consiliului Județean și cu autoritățile centrale, trebuie să realizăm o șosea de centură veritabilă care să plece din Vânători (DN 24 Sculeni-Iași)-Lețcani (intersecție cu DN 28-Târgu Frumos–Iași)–Mânjești-Budești–Mogoșești–Piciorul Lupului–Ciurea–Bârnova–Tomești (intersecție cu DN 28 Iași–Albița)-Holboca. Această șosea înconjoară practic trei sferturi din municipiul Iași și are conexiuni cu drumurile naționale care converg spre acesta. Investiția ar descongestiona traficul în interiorul Iașului, ar scoate traficul greu din oraș, fiind reduse poluarea gravă cu care ne confruntăm și timpii petrecuți în trafic. Astfel, locuitorii din zona metropolitană nu vor mai face, la orele de vârf, aproape 60 de minute pentru a tranzita orașul și a ajunge acasă.
O altă soluție pe care o propunem este consolidarea și extinderea transportului public în zonele metropolitane, în baza unor parteneriate încheiate între autoritățile locale și municipiul Iași, care să ofere o alternativă, în locul autovehiculelor personale. Totodată, pentru cei care nu doresc să renunțe la mașinile personale, luăm în calcul varianta de a realiza, la intrarea în municipiu, parcări de tip „park and ride”, unde aceștia să își lase autoturismele în baza unor abonamente și să folosească autobuzul sau tramvaiul pentru a ajunge în centru.
Parteneriatele între autoritățile locale, Primăria și Consiliul Județean Iași trebuie să stea și la baza unor posibile relocări ale companiilor sau inițieri și dezvoltări antreprenoriale în inima Moldovei, astfel încât să fie valorificată forța de muncă de care beneficiază județul nostru.
Concluzionând, evoluția economică a județului și a comunității ieșene este strâns legată de modernizarea și dezvoltarea zonei metropolitane, de diversificarea oportunitățiloroferite, de conexarea eficientă între oraș și zonele periurbane, de aceea , în calitate de primar, voi aloca toate resursele necesare dezvoltării armonioase și coerente a acestei zone.
