Situaţia de la Palat e „catastrofală”, aşa cum o spunea şi ministrul Culturii. Structura de rezistenţă e flenduri. Şi asta la capătul unei investiţii de 11 milioane de euro, desfăşurată în ultimii ani. Pentru a consolida Palatul şi al redeschide publicului mai sunt necesare alte 16 milioane de euro. În bugetul din acest an, Ministerul Culturii n-a dat niciun leu. Dacă se va relua finanţarea, cel mai optimist termen pentru redeschiderea lui este anul 2017
Un castel de cărţi de joc aşezat pe o masă şubredă. Aşa putea fi descris Palatul Culturii până în urmă cu ceva timp. După cinci ani de lucrări şi peste 11 milioane de euro cheltuiţi, s-a reuşit doar stabilizarea versantului, adică a mesei pe care este aşezat castelul de cărţi. Cu structura de rezistenţă măcinată de vreme, de apă şi de cutremure, Palatul se poate prăbuşi la prima mişcare tectonică importantă. Paradoxal, Ministerul Culturii nu a mai alocat nicio leţcaie pentru continuarea lucrărilor deşi, acum câteva luni, ministrul Daniel Barbu punea Palatul în capul listei sale de investiţii. „Situaţia Palatului Culturii din Iaşi este aproape catastrofală”, a spus ministrul Barbu, în ianuarie, în faţa Comisiei de Cultură a Senatului. Tot atunci a spus că „va salva” din buget aproximativ 30 – 40 milioane de lei pe care să-i trimită la Iaşi. „Acolo, urgenţa majoră este să intervenim la structură”, a mai spus ministrul în ianuarie. La trei luni distanţă, Daniel Barbu nu a mai dat niciun leu. „Poate la rectificare”, au spus oficiali guvernamentali. Reporterii 7est vă prezintă în exclusivitate de ce Palatul Culturii reprezintă într-adevăr o urgenţă şi cum se traduce expresia „situaţie catastrofală” folosită de ministrul Barbu.
Promisiuni de 16 milioane
Cele aproape 16 milioane de euro necesare pentru finalizarea lucrărilor la Palat nu au fost găsite de guvernanţi la întocmirea bugetului, aşa că monumentul din Iaşi a rămas la mila divinităţii. Orice cutremur care ar reuşi doar să balanseze lustra într-un bloc de locuinţe poate transforma Palatul într-un morman de ruine. „Sperăm că la rectificarea bugetară să fie prinşi banii. Palatul Culturii este un obiectiv important, prioritar, şi avem semnale că vor fi alocate sumele necesare”, a explicat Bogdan Trâmbaciu, directorul Unităţii de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii. Şi conducerea ieşeană a instituţiei de cultură speră ca reprezentanţii puterii să identifice sursele de finanţare pentru continuarea lucrărilor de la Palat. „Eu sunt optimistă, pentru că ni s-a promis finanţarea inclusiv de către domnul ministru”, a susţinut Lăcrămioara Stratulat, directorul Complexului Muzeal Moldova.
Mai rău decât se credea
Suma necesară pentru finalizarea lucrărilor este impresionantă, dacă o raportăm la alocările bugetare de până acum. Bugetul ar fi suplimentat cu 150%, ceea ce este aparent greu de explicat. Directorul Complexului Muzeal Moldova, Lăcrămioara Stratulat, susţine că s-a lucrat pe mai multe etape, ceea ce reprezintă practic proiecte diferite. Prima etapă a avut o finanţare de aproximativ 7 milioane de euro, iar costurile au fost suplimentate cu aproape 3,5 milioane de euro. „S-a lucrat la consolidare şi la acoperiş. Am dezbrăcat pereţii, ca să spunem aşa, pentru a-i reface aşa cum figurează în schiţele arhitectului Berindei. Când am dat jos tencuiala de pe pereţi, am avut surprize neplăcute, pe care proiectantul nu le putea anticipa. Acest fapt a dus la suplimentarea banilor”, a explicat Tiberiu Makkai, inginer constructor în cadrul complexului.
Trei palate şi un cimitir
Pe lângă faptul că, la dezgolirea pereţilor, s-a constatat că structura de rezistenţă este distrusă, au fost găsite şi vestigii arheologice care au îngreunat lucrările. Potrivit legii, trebuie efectuată „descărcarea” arheologică, adică specialiştii trebuie să-şi dea acceptul pentru continuarea lucrărilor. Echipa de arheologi condusă de Stela Cheptea a identificat rămăşiţele a două palate mai vechi, a unei reţele de pivniţe, dar şi un cimitir din secolul al XIV-lea. Unde se vede astăzi Palatul Culturii a existat un palat construit de Alexandru Moruzzi în 1812. Afectat de incendii, acesta a fost înlocuit în 1843 de un alt palat, construit de Mihail Sturdza. Şi acesta a fost afectat de incendii şi, la începutul secolului trecut, s-au început lucrările la actualul palat. Noul edificiu a fost realizat după planurile arhitectului Ion D. Berindei, ajutat de arhitecţii A. D. Xenopol şi Grigore Cerchez. Construcţia a fost inaugurată în 1926 de regele Ferdinand.
Betonul armat susţine cărămida
Aşadar, cele 7 milioane de euro alocate iniţial, suplimentate cu încă 3,5 milioane de euro, nu au acoperit întregul proiect de consolidare şi restaurare de la Palatul Culturii. Dezgolit de tencuială, cu fundaţia şubredă, Palatul Culturii părea să aibă soarta celor două palate anterioare construite pe acelaşi versant. „S-a făcut atunci a doua etapă a proiectului, numită Punerea în siguranţă a Palatului”, a susţinut Lăcrămioara Stratulat. Cu o alocare bugetară de încă 1 milion de euro, s-au efectuat unele lucrări de consolidare. În interiorul Palatului s-a turnat beton, unele camere fiind transformate în adevărate celule din beton armat. „Această clădire are fundaţie proprie pe puţini metri, în general se sprijină pe zidurile construcţiilor anterioare. Am făcut centuri perimetrale şi consolidări de fundaţii”, a explicat inginerul Makkai.
Este înconjurat de drenuri
Una dintre cele mai importante lucrări a vizat însă exteriorul Palatului. În urmă cu câţiva ani, subsolul Palatului era inundat aproape în permanenţă. Studiile făcute de specialişti indicau printre cauze nivelul ridicat al pânzei freatice, dar şi structura solului. „Tot şuvoiul de apă venea dinspre Copou spre Palat. Încă din anii ‘70 s-a cerut sistem de drenuri în faţa Palatului. Chesoane erau la actualul Ramada şi pe strada Palat, practic Palatul Culturii nu era apărat. Acum s-a rezolvat problema”, a susţinut Tiberiu Makkai. Rezolvarea a venit de la un sistem de drenuri instalate în faţa Palatului Culturii, care acţionează
simultan cu cele din versantul sudic, instalate la construirea Complexului Palas. Practic, în acest moment, Palatul Culturii este înconjurat de drenuri.
Evacuează apa automat
Orice trecător poate observa în faţa Palatului un şir de capace similare cu cele de la reţelele de canalizare. Sub ele se află „ţevi” înfipte la adâncime mare şi sisteme electropneumatice de evacuare a apei. Sistemul funcţionează pe bază de senzor şi pompele intră în funcţiune automat atunci când nivelul pânzei freatice depăşeşte o anumită valoare. „În zona vestică, pânza freatică este menţinută la 8 – 9 metri, iar în est la 9 – 10 metri”, a explicat inginerul Makkai. Trebuie spus că pompele nu fac altceva decât să blocheze ridicarea pânzei de apă freatică. Dacă apa s-ar ridica, camerele Palatului s-ar inunda. Dacă s-ar face desecare, ar fi afectată fundaţia, pentru că eliminând apa din sol Palatul s-ar scufunda efectiv. Drenurile din faţa Palatului au fost realizate de aceeaşi firmă care a lucrat pentru Palas, pentru a realiza compatibilitatea perfectă între cele două sisteme.
2017, cel mai devreme
Sistemul de drenuri din faţa Palatului nu a fost încă recepţionat, deşi pompele au funcţionat în această primăvară, la topirea zăpezilor. Aşa se face că subsolul Palatului este acum perfect uscat, iar săpăturile arheologice s-ar desfăşura în condiţii optime dacă Guvernul ar asigura finanţarea. În eventualitatea în care s-ar acorda la rectificarea din vară cei aproape 16 milioane de euro ceruţi, lucrările ar putea fi reluate în toamnă sau la începutul anului viitor. „Se aşteaptă un aviz de la Comisia Naţională a Monumentelor, după care Unitatea de Management scoate lucrarea la licitaţie. Dacă se prezintă mai multe firme şi se fac şi contestaţii, procedura poate dura chiar şi câteva luni”, a explicat Lăcrămioara Stratulat, şefa Complexului Muzeal Moldova. De la începerea efectivă a lucrărilor, se estimează că vor trece doi ani până la restaurarea completă a Palatului. Din acel moment, va începe amenajarea muzeelor, ceea ce mai poate dura chiar şi un an. Aşadar, dacă iniţial se estimase că Palatul va fi redeschis în 2011, este posibil ca primii vizitatori să-i treacă pragul cel mai devreme în 2017.
Cimitirul de sub bibliotecă
Suma imensă, de aproximativ 16 milioane de euro, este necesară pentru lucrările de la turnul central şi turnul în care a funcţionat Biblioteca judeţeană. De altfel, este posibil ca biblioteca să nu mai revină în vechiul spaţiu de la Palat. În depozitul de carte, sub pardoseală, a fost găsit un cimitir datând din secolul al XIV-lea. „Noi am vrea să amenajăm acea necropolă, s-o introducem în circuitul turistic”, a explicat Lăcrămioara Stratulat. Mari consumatoare de resurse vor fi şi principalele săli, Sala Voievozilor şi Sala Coandă, care vor fi restaurate după schiţele de la începutul secolului trecut. „Costă foarte mult pentru că se lucrează cu artişti, nu cu zidari sau zugravi obişnuiţi. Îşi aminteşte cineva când s-a lucrat ultima oară la Turnul ceasului?”, a adăugat Stratulat.
Apă de 2 metri sub Palat
Deşi pare greu de acceptat, Palatul Culturii se poate prăbuşi ca un castel din cărţi de joc la orice seism mai important. Clădirea a fost ridicată fără rosturi seismice, adică acele spaţii create special de arhitecţi pentru a conferi elasticitate unei construcţii în caz de cutremur. Lipsa rosturilor ar fi trebuit acoperită de modul în care au fost realizate curţile interioare. În plus, un studiu interdisciplinar publicat în revista „Monumentul” şi semnat inclusiv de decanul Facultăţii de Construcţii, Paulică Răileanu, evidenţiază gravele probleme din subsolul Palatului. „Dacă în anii ’60, sub Palat exista un strat de apă de numai 10 – 20 de centimetri, grosimea acestuia în prezent este de aproximativ 2 metri, inversând în unele zone integral stratul de nisip”, se arată în studiu. Lucrarea citată evidenţiază pericolul lichefierii stratului de nisip de sub Palat, ceea ce generează instabilitatea construcţiei.
Două seifuri imense, de pe vremea Poşta avea sediul la Palat
Într-un perete din subsolul Palatului Culturii au rămas intacte două uşi imense, din metal, care constituiau intrarea în seifuri construite la începutul secolului trecut. „Aici a fost şi Palatul Poştei, instituţie care funcţiona atunci ca o bancă. Seifurile nu au putut fi deschise, nu ştiu când au fost deschise de cineva ultima oară, dar de prin 1970 sigur nu s-au mai deschis”, a explicat Tiberiu Makkai. Deşi în vechile seifuri s-a intrat printr-un perete lateral, uşile au rămas închise şi au fost păstrate intacte de constructori, în speranţa că vor face parte, pe viitor, din circuitul turistic. Sub seif a fost descoperită o parte din necropola datată a fi din secolul al XIV-lea.
Palatul are 298 de încăperi
Palatul Culturii are o suprafaţă desfăşurată de 36.000 de metri pătraţi, iar acoperişul măsoară 22.000 de metri pătraţi. Construcţia are 298 de încăperi, 92 de ferestre la faţadă şi 36 în ogivă. A fost sediu al Prefecturii, Tribunal şi sediu al Poştei. A devenit Palat al Culturii în 1955.
„Palatul Culturii din Iaşi e în atenţia Ministerului Culturii de câţiva ani şi va continua să fie. E o epocă de disciplină bugetară dar, în ciuda ei, vom încerca să continuăm lucrările pentru ca în cel mult trei ani să putem reda publicului Palatul Culturii cu toate muzeele care îl constituie. Nu o spun doar pentru că asta este conjunctura, ci este o prioritate pentru noi. Palatul Culturii din Iaşi este în capul listei”, Daniel Barbu, ministrul Culturii, declaraţie de acum două luni
